10/12/2021 | News release | Distributed by Public on 10/12/2021 05:28
12 octombrie 2021
Articolul face parte dintr-o serie de analize despre provocarile banking-ului in acest deceniu, realizate de dr. Andrei Radulescu, Director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania si publicate pe #BlogulBT.
Pe parcursul ultimelor decenii au fost numeroase provocari la adresa sistemului monetar-financiar international, intr-un context dominat de factori structurali si de incidenta unor socuri fara precedent - endogene si exogene.
Procesul de globalizare a continuat, iar aceasta tendinta s-a intensificat imediat dupa aderarea Chinei la Organizatia Mondiala a Comertului, precum si datorita progresului tehnologic, pe masura incorporarii Revolutiei IT si Revolutiei Digitale. Economia mondiala a crescut accentuat pe parcursul ultimelor decenii, evolutie determinata mai ales de contributia tarilor emergente si in dezvoltare - inclusiv de ascensiunea Chinei, mai puternica dupa includerea in Organizatia Mondiala a Comertului. In acest context, rolul Chinei in economia mondiala a crescut semnificativ, aspect reflectat de cresterea ponderii acestei tari in PIB-ul mondial de la 2% la inceputul anilor 1990, la 17% in prezent.
In ceea ce priveste socurile endogene si exogene, printre ele se numara declansarea Marii Recesiuni in 2007, cea mai severa criza economico-financiara mondiala de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, precum si incidenta pandemiei prin care trecem, care a venit impreuna cu o criza sanitara fara precedent in ultimul secol, la nivel mondial.
Nu in ultimul rand, dupa incidenta crizei economico-financiare - care a inceput in SUA, in 2007, cu implicatii pe termen mediu - am asistat la aparitia cryptomonedelor, dezvoltarea sistemului financiar din umbra (shadow banking) si aparitia fintech-urilor, cu consecinte atat pentru sectorul bancar, cat si pentru politica monetara.
In pofida acestor modificari de amploare intr-o perioada relativ scurta de timp, de doua decenii, a tendintei de depreciere pentru cursul real al dolarului american si cresterii semnificative a ponderii datoriei publice in PIB in SUA spre niveluri record, arhitectura sistemului monetar-financiar international a ramas neschimbata, continuand sa fie dominata de dolarul american.
Programe monetare neconventionale fara precedent & cresterea activelor bancilor
Am remarcat modificarea de paradigma la nivelul politicii monetare dupa incidenta Marii Recesiuni si mai ales dupa declansarea pandemiei de coronavirus. Ce inseamna acest lucru:
Evolutia activelor bancilor centrale din SUA si Zona Euro
Surse: Rezerva Federala din SUA (FED) si Banca Centrala Europeana (BCE)
Efectele programelor monetare internationale
As mentiona programul de cumparare de active bancare implementat de Administratia Obama dupa declansarea crizei financiare, dar mai ales amplele programe derulate de guvernele tarilor lumii dupa incidenta pandemiei.
Impuls fiscal dupa incidenta pandemiei de coronavirus
Sursa: Fondul Monetar International (FMI)
Pe de alta parte, incidenta celor doua socuri (criza financiara si cea sanitara) a determinat cresterea ratei de economisire la nivelul populatiei.
Rata de economisire la nivelul populatiei (SUA vs. Zona Euro)
Sursa: Bloomberg
Daca e sa ma refer la companii, profitul acestora a crescut semnificativ in ultimele decenii spre niveluri record. Evolutia a fost influentata de cresterea economiei mondiale si de climatul pozitiv din sfera economiei financiare.
Profit companii SUA (trilioane dolari)
Sursa: Bloomberg
Cauze si efecte
Aspectele mentionate in acest articol au contribuit la modificari structurale in sfera sectorului bancar (mondial si european, inclusiv cel din Romania) pe parcursul ultimilor ani, prin:
Urmatoarele articole despre provocarile banking-ului in acest deceniu vor fi despre:
Ti-a placut acest articol?