Creierul misiunii de apărare planetară Hera, testat cu echipamente produse în România

Ce se va întâmpla cu omenirea dacă un asteroid lovește din nou Pământul? Vom avea aceeași soartă cu dinozaurii sau vom putea să evităm dezastrul? În acest an se derulează primul efort internațional de deviere a traiectoriei unui asteroid, iar România este unul dintre actorii care contribuie la componenta europeană a acestei misiuni.

65803 Didymos este un asteroid clasificat potențial periculos, format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. 65803 Didymos este ținta misiunii internaționale AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), cu cele două componente ale sale: componenta americană DART care va impacta satelitul asteroidului pe 26 septembrie 2022 și cea europeană HERA care va observa dacă am reușit sau nu devierea asteroidului.

România va furniza câteva elemente esențiale în succesul misiunii europene. Expertiza românească va testa elemente cheie ale misiunii, va ajuta HERA să ajungă la asteroid și să măsoare foarte precis deviația acestuia în urma impactului cu DART. De asemenea, va sprijini unul din primii doi cubesats deepspace ai ESA să se apropie de asteroid.

Despre "ochii" misiunii Hera fără de care aceasta nu s-ar putea ghida și manevra corect, realizați cu implicarea GMV România puteți citi aici.

Despre altimetrul misiunii Hera - realizat cu aportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 - care va măsura devierea asteroidului pentru a confirma sau infirma succesul misiunii puteți citi aici.

În acest articol ne îndreptăm atenția spre creierul misiunii Hera, a cărui bună funcționare va fi testată cu echipamente realizate în România de către Atos România.

De ce deviem un asteroid?

Misiunea DART a NASA se îndreaptă spre doi asteroizi care formează sistemul binar Didymos. Vehiculul spațial al NASA se va ciocni în mod intenționat cu cel mai mic dintre cei doi asteroizi pe 26 septembrie 2022, pentru a vedea dacă îi poate modifica orbita.

Ulterior, ESA, va trimite o misiune proprie spre cei doi asteroizi, pentru a observa în detaliu ce s-a întâmplat în urma impactului. Misiunea Hera va măsura masa asteroidului, compoziția acestuia, va analiza craterul provocat de coliziune și ne va ajuta să înțelegem mai bine asteroizii. Pe lângă satelitul principal, Hera va avea și două probe de dimensiuni reduse, Juventas și Milani, care se vor apropia mult mai mult de asteroid, vor culege date științifice, după care vor asoliza pe acesta.

Deocamdată, comunitatea științifică are informații incomplete despre acest sistem binar, iar misiunea se bazează pe cunoștințe teoretice, încă nevalidate. Hera și cele două probe ne vor trimite informații despre acest sistem binar, ajutându-ne astfel să înțelegem mai bine asteroizii și să aflăm de exemplu ce fel de resurse se găsesc pe asteroizi și dacă putem sa le folosim în beneficiul omenirii.

Hera va măsura și dacă s-a reușit sau nu tentativa de deviere - o metodă care ne-ar putea ajuta să gestionăm mai bine situațiile de risc ce implică asteroizii. Pentru a observa cât de mult s-a deplasat asteroidul satelit față de centrul sistemului binar, misiunea Hera are nevoie de un altimetru extrem de precis.

Creierul misiunii Hera, testat cu echipamente realizate în România

Hera joacă așadar un rol vital în prima misiune de apărare planetară a lumii care ne va ajuta nu doar să înțelegem mai bine asteroizii, dar și să testăm capacitatea noastră de a interveni în schimbarea traiectoriei unui asteroid potențial periculos.

Prin urmare de funcționarea corectă a misiunii poate depinde cursul vieții pe Pământ în viitor, când poate ne vom fi confruntat cu un asteroid periculos, ce se îndreaptă spre noi. Iar în testarea misiunii Hera, Atos România contribuie în mod esențial.

Echipa românească a realizat echipamentul cu care se testează sistemul de gestiune al datelor, inclusiv computerul de bord al misiunii. "Echipamentul, denumit oficial Data Handling System Special Check-Out Equipment, constă într-o componentă hardware și software, ce este conectată prin conectori specifici la sistemul de gestiune al datelor, format din computerul de bord, memoria internă, dar și la unitățile terminale de platformă, sarcină utilă și propulsie. Echipamentul este deja folosit pentru validare de către contractorul QinetiQ din Belgia." explică Cătălin Dumitru, Coordonatorul proiectului în cadrul companiei.

Echipament realizat de ATOS România. Sursă: ATOS România

Echipamentul dezvoltat de Atos România permite simularea unui număr impresionant de scenarii în care ar putea ajunge computerul de bord, în funcție de datele provenite de la un număr mare de senzori și interfețe. Astfel în faza de integrare a misiunii Hera se vor putea observa, valida și diagnostica computerul de bord și sistemul de gestiune al datelor.

Computer de bord testat la ESA în condiții de vid și temperaturi extreme. Un design similar este utilizat pentru misiunea Hera. Credit: ESA

Echipamente produse în România testează comunicațiile misiunii Hera cu Pământul

Atos România mai produce pentru misiunea Hera două alte echipamente critice. Primul dintre ele se numește Radio Frequency Special Check-Out System și este folosit la testarea comunicațiilor bidirecționale dintre satelit și sol. De asemenea, Atos România produce și un echipament care simulează comportamentul stațiilor la sol și validează corectitudinea comunicării cu acestea. Astfel, echipa din România contribuie la asigurarea bunei funcționării a misiunii, ce se bazează pe transmiterea prin telecomunicații a comenzilor și datelor între Hera și centrele de comandă de la sol.

"În prezent, echipamentul pentru testarea computerului de bord a fost livrat către contractorul QinetiQ din Belgia, iar celelalte două echipamente sunt în lucru", precizează Lucian-Valentin Moleavin, Director de vânzări Atos România.

Credit imagine principală: QinetiQ Space
Descriere imagine principala: computer de bord al modelului de laborator al misiunii Hera, la testele de mediu realizate de QinetiQ

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.