Government of Romania

09/21/2020 | Press release | Distributed by Public on 09/21/2020 05:46

Participarea premierului Ludovic Orban la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, Otopeni

Declarații susținute de ministrul Lucian Bode, premierul Ludovic Orban și președintele României, Klaus Iohnnis, după participarea la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord- Aeroport Henri Coandă, Otopeni

[Check against delivery]

Lucian Bode: Stimate domnule preşedinte Klaus Iohannis, stimate domnule prim-ministru Ludovic Orban, doamnelor şi domnilor, un alt proiect de infrastructură de transport este foarte aproape de a fi dat în funcţiune. Conexiunea pe calea ferată între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, cu cei 7,8 kilometri de cale ferată modernizată, dublă, între Mogoşoaia şi Baloteşti, şi racordul de aproximativ 3 kilometri, primul tronson de cale ferată construit de la zero în România, din 1984 până astăzi, conectat la terminalul I al Aeroportului Otopeni, reprezintă un obiectiv de investiţii pentru care s-a muncit mult, care, în contextul amânării Campionatului European de Fotbal, a fost îmbunătăţit faţă de varianta iniţială, cu încă două obiective necesare exploatării. Mă refer aici la punctul de oprire din zona Patinoarului şi la un pasaj semiacoperit de acces în aerogară. Suntem, după cum bine ştiţi, în etapa de probe tehnologice, necesară pentru punerea în trafic în siguranţă a acestei investiţii, compusă din două proiecte feroviare complexe, în valoare de 463 de milioane de lei. Ne-am setat, ca obiectiv, ca începând cu 12 decembrie 2020, odată cu noul mers al trenurilor, călătorii să poată circula pe această rută, pe cei 19,5 kilometri, în aproximativ 17 minute. Acest proiect a pornit ca o obligaţie impusă României în contextul organizării Campionatului European de Fotbal, care trebuia să aibă loc în iunie acest an. A fost asumat în acest context şi trebuia realizat. Această conexiune trebuia să se materializeze chiar dacă nu eram constrânşi de împrejurări, pentru că a trecut mult prea mult timp de când Bucureştiul, capitală europeană, nu are o legătură feroviară între principala poartă aeriană de intrare în ţară şi gara centrală, Gara de Nord.

Trebuie să ne obișnuim să gândim proiecte integrate, proiecte integrate de transport, pentru că mobilitatea cetățenilor, în secolul XXI, în marile orașe, presupune dezvoltarea unei rețele de transport intermodale. După darea în trafic a acestei conexiuni, nu ne vom opri aici, pentru că Aeroportul Otopeni trebuie conectat la toate rețelele de transport, mai ales în contextul extinderii sale cu un nou terminal. Am reușit, așadar, să-l conectăm la rețeaua feroviară. Urmează să fie conectat la rețeaua de metrou, prin magistrala M6, și cea la rutieră, prin legătura cu Autostrada București-Ploiești-Brașov și Centura Bucureștiului.

Ne-am propus să abordăm un proiect de anvergură pentru București: trenul metropolitan, un concept integrat care să includă atât partea de infrastructură feroviară și trenuri metropolitane, cât și corelarea acestora cu celelalte moduri de transport. Acest demers presupune extinderea magistralelor de metrou până la nivelul centurii feroviare a Bucureștiului, sincronizarea cu operatorii rutieri de transport care deservesc regiunea București-Ilfov, totul finanțat din fonduri europene. Este un plan ambițios, de durată, dar care trebuie pus în practică cât mai repede. Fără viziune de ansamblu, riscăm să avem în continuare proiecte de tip insulă și nu de tip rețea, interconectate.

În încheiere, spun că o dată faptul că guvernul Ludovic Orban a dovedit, în aceste aproape 11 luni de mandat, că investițiile în infrastructura de transport sunt prioritate și ne-am propus să dezvoltăm noi proiecte care să asigure cetățenilor un grad ridicat de conectivitate și mobilitate, principii de bază ale unui transport urban și periurban modern, desfășurat în condiții sigure și civilizate. Vă mulțumesc și vă rog să-mi permiteți să-l invit la cuvânt pe domnul prim-ministru Ludovic Orban.

Ludovic Orban: Bună ziua! Mă bucur să fiu prezent aici alături de domnul președinte Klaus Iohannis și de domnul ministru al transporturilor și de ceilalți participanți la inaugurarea acestui tronson de cale ferată, cu atât mai mult cu cât ideea acestui tronson s-a născut în mandatul meu de ministru al transporturilor. Sigur că și aici a trebuit să treacă 12 ani pentru realizarea acestui tronson necesar, pentru a oferi o alternativă de deplasare pentru cei care vor să plece de pe Aeroportul Otopeni sau aterizează pe Aeroportul Otopeni.

Felicit constructorii pentru mobilizarea exemplară. Vă readuc aminte că, la momentul preluării guvernării de către guvernul liberal, progresul era puțin peste 11% și iată că astăzi lucrarea este finalizată aproape în proporție de 100%. Evident, probele tehnice sunt necesare pentru punerea în funcțiune, ca și alte etape procedurale, selectarea operatorului de transport feroviar, dar această linie este o realitate și va fi pusă la dispoziția beneficiarilor în cel mai scurt termen posibil.

Folosesc această ocazie pentru a spune câteva lucruri despre transportul feroviar. Din păcate, calea ferată a fost cenușăreasa modurilor de transport în ultimii 20 de ani. A fost ocolită de investiții serioase și a fost tratată ca o formă de transport de rang secund. La nivelul Uniunii Europene, transportul feroviar este considerat un transport prioritar, pentru că este un transport sigur, un transport rapid și, mai ales, un transport care este prietenos cu mediul înconjurător.

În ceea ce ne privește, vom pune în aplicare strategia de dezvoltare a Uniunii Europene și în România și vom pune între prioritățile de dezvoltare a infrastructurii de transport dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar. Obiectivele pe care le avem sunt: finalizarea procesului de modernizare a căii ferate de la Constanța până la Nădlac. În cursul acestei săptămâni se va semna contractul Apața - Cața, un contract pentru modernizarea a 44 de km. Practic, din tot traseul de la Constanța până la Nădlac va mai rămâne o singură porțiune, porțiunea Predeal-Brașov, pentru care, în cadrul studiului de fezabilitate, se va stabili soluția optimă, astfel încât să ajungem și pe acest tronson la semnarea contractului de proiectare și execuție.

De asemenea, pe celelalte trasee importante de pe Coridorul IX Pan-European, pot să vă spun că de la Ploiești până la Focșani, de la Focșani până la Roman și de la Roman până la Iași și până la granița de est sunt semnate contracte pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru modernizarea căii ferate de pe Coridorul X Pan-European, pe două linii, electrificat, cu o viteză de transport pentru călători de 160 de km și o viteză de transport marfă de 120 de km. De asemenea, pe tronsonul de la Bucureşti spre Craiova, Turnu Severin-Caransebeș, care se duce spre vest, suntem pe aproape toate tronsoanele cu contracte semnate pentru realizarea studiilor de fezabilitate.

Deja a intrat pe linie dreaptă tronsonul Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, tronson care era neelectrificat şi care, în curând, va intra în faza de proiectare şi de execuţie.

De asemenea, inelul feroviar al Bucureştiului, care reprezintă o alternativă extrem de utilă pentru bucureştenii care vor să asigure deplasarea pe inelul feroviar va oferi o mobilitate suplimentară în transport atât pentru bucureşteni, cât şi pentru cei care locuiesc în judeţul Ilfov.

Vom aloca fonduri europene, miliarde şi miliarde de euro vor fi investiţi pentru modernizarea infrastructurii de transport feroviar, care va reprezenta o bază pentru dezvoltarea economică a României. Îl invit pe Excelenţa Sa domnul preşedinte Klaus Iohannis, căruia îi mulţumesc că a acceptat să fie prezent la acest eveniment, să ni se adreseze.

Klaus Iohannis: Mulţumesc domnule prim-ministru, domnule ministru, onorată asistenţă, iată că planul de relansare economică pe care l-am elaborat împreună cu Guvernul Orban începe să-şi arate şi partea practică şi, pentru a sublinia importanţa dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenţie, nu din ´89 încoace, din ´84 încoace, cum ne-a spus domnul ministru.

Noi dorim să dezvoltăm aeroportul internaţional, dorim să-i dăm amploare, dar pentru asta, evident, e nevoie să poţi să ajungi în aeroport în condiţii foarte bune, în condiţii predictibile şi pentru asta legătura de la Gara de Nord până în aeroport este absolut esenţială.

Este evident că în acest fel şi în acest ritm vom reuşi să modernizăm infrastructura din România. Nu întâmplător am participat în ultimele zile la metrou, la autostradă, şi, iată, acum, la testarea acestei noi căi ferate. Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundaţia pe care se clădeşte planul de relansare economică.

România are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică şi pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o şansă enormă acum, în anii care urmează, când putem să folosim bani europeni care ne sunt puşi la dispoziţie.

Trebuie să recunoaştem că bani europeni am avut şi până acum, doar voinţă politică până acum a fost puţină. Dacă ne gândim doar că din 2016 până în 2019 s-a realizat, din această linie, 11% şi în nici un an, de când a venit guvernul liberal, s-a realizat, practic, tot restul, linia este ca şi finalizată, putem să ne dăm seama cam care este voinţa politică şi putinţa politică.

Îi felicit pe toţi, premier, ministru, constructor, consultanţi şi toată lumea care a participat şi a facilitat această dezvoltare. Sunt convins că acesta va fi ritmul impus pentru anii următori, un ritm care va schimba faţa României în sens pozitiv. Vă mulţumesc! Felicitări!