14 mai 2021 — 40 de ani de la primul zbor al unui român în spațiu

Pe 14 mai 1981, România trimitea primul cosmonaut în spațiu, devenind cea de-a 11-a țară din lume care reușea acest lucru. Dumitru-Dorin Prunariu devenea al 103-lea om din lume care reușea această performanță. În prezent sunt 566 de astronauți din 38 de state care au zburat în cosmos.

În 1977 a început în România selecția pentru candidați cosmonauți, România fiind din 1968 parte la acordul interguvernamental Intercosmos al țărilor socialiste de atunci. Dumitru Dorin Prunariu și Dumitru Dediu au fost selectați dintr-un număr de șapte finaliști. În 1978 cei doi candidați români au început pregătirea efectivă în Orășelul Stelar din Rusia. Doi ani de zile au făcut cursuri teoretice, efectuând în paralel zboruri cu avioane de reacție, salturi cu parașută. antrenamente în imponderabilitate simulată în avion, pregătiri pentru diverse scenarii de aterizare. Apoi au urmat sute de ore la simulator. Cercetătorii români care propuseseră 11 experimente s-au deplasat în Orășelul Stelar și i-au pregătit pe cosmonauți pentru a derula aceste experimente în spațiu.

Lansarea a avut loc pe 14 mai 1981 la 20:16 ora României, avându-i la bord pe cosmonautul român Dumitru-Dorin Prunariu şi pe comandantul rus Leonid Popov. După 8 minute și 50 de secunde nava lor se desprindea deja de ultima treaptă a rachetei purtătoare. Până la joncțiunea cu stația orbitală au trecut 28 de ore, timp în care cosmonauții au realizat două manevre orbitale, au testat sistemele navei și au avut și timp de odihnă. Nava Soyuz 40 a efectuat joncțiunea cu stația orbitală Saliut 6 pe 15 mai la 21:50 ora României.

Alături de echipajul staţiei - comandant Vladimir Kovalionok, secondat de inginerul de bord Victor Savinîh - aceştia au realizat pe durata zborului un număr de 11 experimente ştiinţifice românești, 4 propuse de partenerii de zbor și alte câteva experimente nefinalizate de echipaje Intercosmos anterioare. Experimentele au făcut parte din categoria celor de astrofizică și tehnologie cosmică cât și din categoria celor medicale și biologice. S-au realizat între altele studiul câmpului magnetic al Pământului şi influenţa lui asupra organismelor vii, identificarea unor forme noi de existenţă a materiei nucleare, investigarea modificărilor circulaţiei sanguine cerebrale, centrale şi periferice, cât și teste psihologice.

Printre experimentele românești realizate s-au numărat:

• experimentul ASTRO (colaborare IFIN-CASS-FAN) a vizat evidențierea prezenței în spațiul cosmic a atomilor incomplet ionizați și studiul proprietăților (sarcină, energie, tipuri noi de ioni) și interacțiilor lor. Experimentul a cuprins două componente, ASTRO-I și ASTRO-II, aparatele fiind plasate în exteriorul și respectiv în interiorul navei cosmice. Componentele aparatelor foarte complexe care pe lângă condițiile de selectivitate și sensibilitate trebuiau să îndeplinească și condiții speciale de robustețe, dimensiuni și greutate, sau de consum redus de electricitate au fost asamblate și montate la bordul stației;
• experimentul NANOBALANTA propus de ITIM a vizat stabilitatea straturilor protectoare de bioxid de siliciu depuse pe componentele optice ale stației cosmice (ferestre, lentile, celule solare etc) sub acțiunea mediului cosmic (radiații, microparticule solide, variații de temperatura). În acest scop stratul protector depus a fost folosit în calitate de rezonator, modificările fiind monitorizate prin efectul asupra frecvenței rezonatorului.
• experimentul BIODOZA propus de CASS-IFIN a vizat caracterizarea dozelor de iradiere în interiorul stației orbitale. Experimentul a cuprins două componente: INTEGRAL, care a vizat măsurarea fluxului de ioni grei în diferite zone ale compartimentului de lucru și MINI-DOZA-178, care viza fluxurile de protoni pentru caracterizarea centurilor de radiații cosmice.

Misiunea celor doi cosmonauți s-a încheiat pe 22 mai. După ce s-au desprins de stație, au realizat un tur complet al acesteia pentru a realiza fotografii care să arate specialiștilor starea exterioară a complexului orbital după 3,5 ani de zbor cosmic. Revenirea pe Pământ a echipajului misiunii Soyuz-40 a avut loc la 16:58 ora României, după 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde petrecute în spațiu. Traseul lui Dumitru Prunariu a cuprins 5.226.000 km în jurul Pământului parcurși la o altitudine maximă de 384 km.

'Zborul cosmic ca experiență umană a fost unic. Și acum mai am anumite trăiri în momente aniversare, iar acum când se apropie data lansării parcă mai simt fiorul acela pe care l-am avut când racheta purtătoare a plecat de pe platforma 17 a cosmodromului Baikonur și consumând 270 de tone de combustibil în 8 minute și 50 de secunde m-a plasat alături de partenerul meu de zbor Leonid Popov pe orbită circumterestră, la o altitudine de aproximativ 200 de kilometri inițial și învârtindu-ne în jurul Pământului cu 28.000 km/h. A fost pentru mine o experiență unică care, desigur, ne așteptăm ca într-un viitor previzibil să fie repetată și de alt român' a declarat Dumitru Dorin Prunariu.

În cadrul evenimentului ROSA aniversar dedicat acestui moment istoric, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso a subliniat importanța primilor oameni care au zburat în spațiu în testarea și perfecționarea metodelor și tehnologiilor utilizării orbitei joase cu echipaj uman. În mod particular, Dl Piso a subliniat rolul important pe care Dumitru-Dorin Prunariu, în calitate de prim cosmonaut român, dar și ca specialist prin expertiza sa tehnică și științifică l-a jucat în înființarea Agenției Spațiale Române începând cu anii 90 și în dezvoltarea ecosistemului spațial din România în anii care au urmat.

Președintele ROSA a reamintit câteva aspecte cheie cu privire la rolul României în domeniul spațial. 'Avem aproximativ 1800 de specialiști care lucrează în domeniu, în peste 100 de organizații. Steagul românesc este pe racheta Ariane 6, cel mai nou lansator european, alături de alte 11 state europene. Oferim servicii spațiale și suntem implicați și pe zona de securitate în cele două componente ale acesteia. În securitatea pentru spațiu, România face parte alături de alte șapte state europene din rețeaua de supraveghere și urmărire spațială European SST. Recent senzorii din România au obținut prima și singura imagine a treptei de rachetă chinezești pe ultima parte de orbită. În domeniul securității pentru cetățeni, suntem implicați în monitorizarea dezastrelor naturale, a problemelor legate de mediu și a deșeurilor spațiale,' a declarat Dl Piso. 'În domeniul legislației avem pași importanți realizați cum ar fi includerea infrastructurilor spațiale în lista infrastructurilor critice din Românie. La nivel politic, avem, de asemenea o activitate strategică. Suntem singura țară care în decurs de doar 15 ani deține de două ori Președinția Comitetului ONU pentru Utilizarea Paşnică a Spaţiului Extra-atmosferic. Suntem totodată și în conducerea Academiei Internaționale de Astronautică, roluri cheie care demonstrează poziția ocupată de România în acest domeniu la nivel internațional', a continuat Președintele ROSA. 'Însă cel mai important obiectiv al programului spațial rămâne menținerea sau aducerea în țară a tinerilor care să-și dezvolte în România o carieră științifică sau tehnologică de succes', a concluzionat Dl Piso.

Sergey Ryshkov, comandatul Stației Spațiale Internaționale din cadrul Expediției 64 și astronautul japonez Soici Noguci au transmis din spațiu un mesaj către Dumitru Dorin Prunariu și Leonid Popov, mulțumindu-le pentru colaborarea pe care au început-o în acei ani și pe care actuali astronauți o continuă pe ISS.

Mai multe evenimente aniversare au loc în această perioada. Informații despre acestea se regăsesc aici.

Imagini din arhiva personală Dumitru Dorin Prunariu

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.