Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor(...)

Discursul premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare a Raportului "Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România"

[Check against delivery]

Excelența voastră domnule președinte,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor consilieri prezidențiali,
Distinși invitați,

În primul rând, vreau să mulțumesc domnului președinte Klaus Iohannis pentru susţinerea politicilor publice şi a măsurilor care vizează limitarea schimbărilor climatice.
Înființarea grupului de lucru pe tema ,,Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată,, și raportul elaborat de acest grup de lucru reprezintă o dovadă a angajamentului președintelui de a sprijini politicile publice care vizează limitarea schimbărilor climatice și creșterea calității vieții cetățenilor României.
Schimbările climatice reprezintă una din cele mai mari provocări ale omenirii la nivel global și reclamă măsuri majore, pe termen lung. E important că starea de urgență climatică a fost recunoscută la cel mai înalt nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite, încă din anul 2020. De asemenea, trebuie salutat faptul că numeroase organizații internaționale, precum Banca Mondială, Alianța Nord-Atlantică, OCDE se implică activ în limitarea efectelor schimbărilor climatice, deoarece acestea sunt multiplicate în viața noastră de zi cu zi.
În România, anul acesta ne-am confruntat cu o secetă care a afectat grav nu doar agricultura, a afectat calitatea vieții oamenilor. Este clar că schimbările climatice afectează pe termen lung agricultura, sănătatea publică, sistemul energetic, transporturile și, desigur, biodiversitatea.
Tocmai de aceea, am trecut la măsuri și acțiuni concrete, tocmai pentru a-i ajuta pe cei afectați de efectele secetei. La nivelul Guvernului a fost înființat Comitetul interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură, în care am decis asigurarea la timp a subvenţiilor şi fondurilor alocate din bugetul Uniunii Europene şi de la bugetul de stat, pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor agricole şi pentru realizarea obiectivelor de investiţii destinate reducerii consumului de energie. O altă măsură luată se referă la alocarea fondurilor necesare pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi investiţii în sistemul de irigaţii, pentru a putea menţine în funcţiune sistemul şi, desigur, a creşte capacitatea acestuia.
Dincolo de aceste măsuri care vizează acțiuni pe termen scurt și mediu, la nivelul Guvernului s-a înființat, în luna aprilie a acestui an, Comitetul Interministerial privind Schimbările Climatice, entitate cu rol consultativ, pe care am onoarea să îl coordonez. În această calitate, apreciez ca excelentă colaborarea cu Administrația Prezidențială în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice.
La nivel european, Pactul Verde European, Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, Legea europeană a climei și Pactul climatic european reprezintă răspunsul Europei la provocările complexe generate de schimbările climatice.
În acest context, s-a impus și în România necesitatea revizuirii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și elaborarea Planului Național de Acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice, pentru perioada 2022-2030 și pregătirea orizontului de timp 2050.
Implementarea Strategiei și a Planului până în 2030 și corelarea cu alte politici și strategii, cum ar fi reziliența sistemului energetic, reducerea riscurilor de producere a dezastrelor sau managementul resurselor de apă, reprezintă o condiție obligatorie pentru adaptarea societății românești la schimbările climatice și atenuarea impactului acestora pe termen mediu și lung.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și cel al Investițiilor și Proiectelor Europene sunt implicate în implementarea Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice și a Planului Național de Acțiune, iar colaborarea care există la nivelul Executivului pe aceste teme majore îmi dă speranțe în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a României.
Avem strategii, avem instituții implicate și avem și fondurile necesare pentru implementarea proiectelor.
Pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea schimbărilor climatice în toate programele UE, o țintă de 25 % din cheltuielile UE care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice. Aceasta este estimată la aproximativ 320 de miliarde euro, o creștere de peste 50 % în comparație cu bugetul pentru integrarea schimbărilor climatice alocat în perioada 2014-2020.
De asemenea, Planul de investiții al Pactului Ecologic European prevede mobilizarea a cel puțin 1 trilion euro în investiții durabile până în 2030. Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează un proces de transformare în Banca pentru Climă a Uniunii Europene și a anunțat că va crește treptat ponderea finanțării sale dedicate acțiunii climatice și durabilității, pentru a ajunge la 50% din operațiunile sale în anul 2025.
Uniunea Europeană finanțează adaptarea la schimbările climatice în Europa, printr-o gamă largă de instrumente și, cu siguranță vor fi necesare contribuții considerabile din partea bugetelor naționale și a sectorului privat pentru îndeplinirea obiectivelor asumate.
De aceea, e important să avem dezbateri ca acestea, să fim deschiși spre consultări cu mediul privat, cu lumea academică, cu experți, pentru a lua acele măsuri care îmbunătățesc capacitatea noastră de adaptare și duc la creșterea rezilienței sistemelor socio-economice și naturale la impactul schimbărilor climatice, facilitând tranziția României către o economie circulară și atingerea neutralității climatice până în anul 2050.
Vă mulțumesc!