Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 20 iulie 2022

Briefing de presă susținut de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tanczos, consilierul de stat Mădălina Turza și de purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern. Înainte de a vă prezenta principalele decizii pe care astăzi Guvernul României le-a adoptat, în acest sens fiind alături de noi doi dintre membrii cabinetului, ministrul cercetării, digitalizării și respectiv ministrul mediului, aș vrea să o invit alături de mine pe doamna consilier de stat Mădălina Turza, deoarece, după cum cunoașteți, Departamentul de stat al SUA a dat publicității cel mai recent raport privind traficul de persoane, care vizează țara noastră. În acest sens, doamna consilier de stat, fiind și coordonator al comitetului care gestionează practic această problematică, va fi în măsură să vă ofere mai multe detalii privind situația în care ne aflăm, inclusiv prin prisma raportului publicat de Departamentul de stat. Doamna consilier de stat, vă rog.

Mădălina Turza: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Așa cum spunea şi domnul Cărbunaru, astăzi vă voi da câteva detalii despre rezultatele raportului Departamentului de Stat în domeniul traficului de persoane. Așa cum știți, prea mulți ani România a fost victima lui "nu se poate" și nu de puține ori am fost arătaţi cu degetul în domeniul traficului de persoane. Dar iată că ieri, 19 iulie 2022, România şi-a câştigat locul pe nivelul doi ca rating de ţară în domeniul traficului de persoane în cadrul raportului Departamentului de stat al Statelor Unite. E important să știm că în ultimii doi ani am trecut de la "nu se poate" sau "să se facă", împreună cu profesioniștii din şapte ministere, agenții, DIICOT, servicii sociale și medicale, dar și societatea civilă, la acțiuni concrete și planuri duse la bun sfârșit în lupta împotriva traficului de persoane. Și o să fiu foarte concretă și vreau să vă arăt principalele acțiuni realizate care au condus la avansarea României în clasamentul Departamentului de Stat al SUA. În primul și în primul rând, vorbim despre o decizie strategică care a fost luată în anul 2021, și anume preluarea coordonării și monitorizării luptei anti trafic la nivelul Departamentului pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile, din cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe care îl coordonez. De asemenea, o altă acțiune foarte importantă care a fost realizată în ultimii doi ani de zile a fost modificarea Codului Penal, în sensul în care prescripția cazurilor de trafic nu se mai înlătură și nu mai apare lipsa răspunderii penale și creșterea numărului de investigații și condamnări de trafic de persoane. De asemenea, un alt element extrem de important a fost înființarea Serviciului de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, această reformă extrem de importantă, care a dus la coagularea unui număr de procurori specializați care să ancheteze în mod direct aceste cazuri. Un alt element identificat în raportul Departamentului de Stat ca element de reformă a fost aprobarea programului național "Din grijă pentru copii", prin intermediul căruia Poliția Națională a fost dotată cu cel mai performant sistem de criminalistică informatică pentru depistarea prădătorilor sexuali online și a pedofililor, înființarea camerelor de ascultare a minorilor în toate județele din țară la nivelul inspectoratelor județene de poliție, dar și înființarea deja cunoscutului număr 119 pentru copii, pentru copiii exploatați și abuzați. Un alt element cheie de reformă care a adus la avansarea României în raportul Departamentului de Stat a constat în adoptarea și implementarea unei proceduri de identificare a victimelor traficului de persoane în rândul solicitanților de azil și a refugiaților din România, o măsură așteptată de foarte mult timp. De asemenea, o serie de modificări legislative pentru protecția lucrătorilor sezonieri români peste hotare și noi reguli de recrutare pentru agențiile cu activitate în acest domeniu, precum și înființarea serviciilor și standardelor minime de calitate pentru copiii victime ale traficului de persoane și a primei proceduri de identificare și referire a posibilelor cazuri de trafic din sistemul de protecție, pentru că, așa cum știți, de-a lungul anilor au fost numeroase sesizări care au ocupat spațiul public cu acest subiect. Acestea sunt principalele lucruri care au fost realizate în mai puțin de doi ani de zile, prin coordonarea acestui comitet și printr-o muncă fabuloasă de echipă. Evident că raportul Departamentului de Stat vine și cu o serie de recomandări concrete pe care le pune pe masă înaintea Guvernului României și ele vizează continuarea eforturilor pe care Guvernul României trebuie să le facă în ceea ce privește îmbunătățirea și diversificarea serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane, sprijinirea organizațiilor neguvernamentale care activează în acest domeniu și, de ce nu, creșterea numărului de ofițeri de poliție care investighează și cercetează aceste cazuri. În concluzie, mai mult decât prezența noastră în acest clasament și a faptului că am reușit într-o perioadă extrem de complexă și dificilă să depășim riscul de a retrograda pe nivelul 3, ceea ce ar fi însemnat sancțiuni economice și militare, cred că România câștigă astăzi credibilitate și recunoaștere pentru reformele pe care le-a făcut în ultimii doi ani de zile în domeniul traficului de persoane. Şi cred că în România profesioniștilor care muncesc, rezultatele apar aici acum și de aceea cred că putem privi cu optimism parcursul nostru în ceea ce privește lupta în domeniul traficului de persoane. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc şi eu foarte mult, doamna consilier de stat. Vă rog, dacă aveți întrebări.

Reporter: Se vorbeşte despre o reducere a bugetului instituţiilor cu 10%. Ce întâmplă cu Agenţia Naţională pentru combaterea traficului de ființe umane, va exista şi aici o reducere de buget şi ce aţi putea să ne spuneţi despre performanţa acestei instituţii? A fost o instituţie de multe ori criticată, centre care au fost lansate cu mare fast a doua zi erau închise, beneficiari care n-au putut niciodată să acceseze serviciile, ce știți despre acest lucru?

Mădălina Turza: Bun. În primul și în primul rând că nu am cunoștință de reducerea bugetului Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. De asemenea, trebuie să știm că Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane este o instituție care are rol de coordonare, la nivel de politici publice, a fenomenului traficului de persoane. Rolul lor este, și l-au dus la îndeplinire în zona de prevenire, iar centrele despre care vorbiți dumneavoastră sunt în arondarea autorităților locale, nefiind în directa subordonare a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane. Evident că întotdeauna există loc de îmbunătățire și să știți că alături de echipa de la ANITP, care a făcut progrese spectaculoase cel puțin în partea de raportare și colaborare cu Departamentul de combaterea a criminalității organizate, am reușit să facem multe schimbări dintre schimbările pe care le-am spus. Şi tot împreună cu ei, în foarte scurt timp, o să anunțăm noul Mecanism național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, adică modalitatea în care nu numai polițiștii, ci o serie întreagă de alți lucrători din sectorul public, și nu numai, pot identifica o potențială victimă. Deci ANITP-ul nu are un rol operativ în identificarea victimelor sau în combatere, ci este o agenție de politici publice.

Reporter: Spuneți-mi, vă rog, România știe în momentul de față câte victime ale traficului uman au fost reintegrate în societate sau câte în momentul de față beneficiază de sprijin de la stat? Câte fac parte din aceste programe? Aveți o imagine clară la nivelul Guvernului? Ne puteți spune...

Mădălina Turza: Absolut că da. Acesta e motivul pentru care am fost și avansați în clasamentul Departamentului de Stat, pentru că este primul an în care România a putut raporta aceste lucruri și, suplimentar față de aceste lucruri, cheltuielile pe care statul român le-a făcut în 2021 cu lupta împotriva traficului de persoane, care depășesc 120 de milioane de lei. În mod concret, peste 300 ... aproape 340 de victime au intrat din 505...

Reporter: 340 de /.../

Mădălina Turza: ... din 505 victime identificate ale traficului de persoane, au intrat în programe de recuperare, reabilitare și consiliere, dintre care aproape 90% în serviciile publice ale DGASPC-urilor sau ale autorităților locale, iar restul, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale.

Reporter: Mulțumesc.

Mădălina Turza: Cu drag.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna consilier de stat.

Mădălina Turza: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Așa cum vă spuneam, alături de noi se află și ministrul cercetării, domnul Sebastian Burduja, revenind la briefingul de presă pentru a vă prezenta Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă pentru perioada 2022-2027, aprobată astăzi în ședința de guvern. Domnule ministru.

Sebastian Burduja: Vă mulțumesc mult, domnule Cărbunaru! Vă salut în primul rând. Vă mulțumesc pentru atenția pe care o acordați acestui subiect. Vorbim de un document strategic de o importanță majoră, pentru că el trasează, de fapt, viziunea României în cercetare, inovare și specializări inteligente în orizontul de timp 2022-2027. Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creștere economică accelerată. Cercetarea, inovarea, înseamnă de fapt productivitatea muncii, înseamnă investiții cu valoare mare adăugată, în mod ideal generate de economia românească, investiții care se traduc în locuri de muncă, salarii mai mari. De aceea am spus din nou și din nou că este vorba de domenii de vârf de lance pentru modelul economic românesc și veți regăsi în acest document strategic câteva repere foarte importante, dar înainte să le expun, voi spune că e un document care a întrunit foarte multe opinii exprimate, a reunit aceste opinii din partea mediului academic, din partea institutelor și organizațiilor de cercetare, Academia Română, ministere, instituții publice și mediu privat. Deci el a fost pus în dezbatere publică undeva anul trecut, noi am reușit să accelerăm acest proces de la începutul mandatului meu și să venim astăzi pe masa Guvernului și prin decizia prim-ministrului Nicolae Ciucă să fie aprobată această importantă strategie. De asemenea, precizez că este un document corelat cu recomandările experților Comisiei Europene, cu recomandările specialiștilor Băncii Mondiale, cu raportul de PSF, instrumentul de suport de politici publice pe care Comisia Europeană l-a pus la dispoziția României pentru domeniile cercetare, dezvoltare, inovare. Şi acum reperele fundamentale: în primul rând, meritocrația. Vorbim despre o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare-inovare, atât la nivel individual, cel al cercetătorului român, cât și la nivelul organizațiilor de cercetare. Dacă nu reușim să facem o evaluare obiectivă în mediul de cercetare-inovare, ne întrebăm unde putem să o facem, pentru că aici avem niște indicatori transparenți, obiectivi, care variază de la număr articole, număr patente, colaborări cu mediul privat încheiate prin transfer tehnologic și așa mai departe. Iar la nivelul tinerilor români, la nivelul cercetătorilor, vorbim despre români care ne fac mândri la nivelul întregii lumi, care sunt pe primele locuri, care vin înapoi în ţară cu medalii. Sistemul românesc de cercetare-inovare trebuie să poată să-i primească şi să-i pună în valoare. Şi vorbim, de fapt, despre un principiu al eficienţei şi al prioritizării cheltuielilor publice în sistemul de cercetare-inovare, aşa cum ne spune şi Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puţini decât să dai mai puţin pentru mai mulţi. Asta înseamnă, de fapt, să prioritizezi şi să apreciezi meritocraţia. Al doilea reper este cel legat de calitatea infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare din ţara noastră. Am enunţat la începutul mandatului că prefer să investim în creiere, şi nu în ziduri. Dar asta nu înseamnă că am terminat cu problemele de infrastructură ale cercetării şi prin această strategie creăm cadrul ca aceste probleme să fie rezolvate şi să îşi găseacă finanţare prin Planul Naţional, un document care urmează acestei strategii în perioada imediat următoare şi programele operaţionale europene. Al treilea reper este cel al parteneriatului între organizaţiile de cercetare şi mediul privat. De foarte multe ori, ne-a spus şi Comisia Europeană, sistemul românesc de cercetare s-a caracterizat printr-un accent profund, puternic pe cercetarea teoretică fundamentală, fără transfer în economie, fără transfer tehnologic. Obiectivul nostru - şi, prin această strategie, ne asigurăm cadrul pentru a putea face asta - este să conectăm organizaţiile de cercetare, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare la mediul privat, să avem o corelare a temelor şi să existe, de fapt, transfer tehnologic şi inovare care să genereze valoare adăugată în economie. Şi mă apropii de final. Un alt reper esenţial este internaţionalizarea cercetării româneşti, sprijinul pe care îl acordăm organizaţiilor de cercetare, cercetătorilor români, pentru a accesa programele de tip Horizon şi alte programe, colaborări europene, pentru a contribui la misiunile europene definite la nivel strategic. Așadar, în perioada următoare, pe baza acestei strategii vom veni pe masa guvernului cu Planul Naţional 4, Planul Naţional Cercetare-Dezvoltare-Inovare, PN4. El va operaţionaliza această strategie şi îi va da instrumentele de finanţare pentru a o pune în practică, instrumente care înseamnă atât fonduri de la bugetul de stat, cât şi fonduri europene şi alte fonduri. Mă opresc aici cu remarcile şi, bineînţeles, aştept întrebări.

Reporter: Bună ziua! Domnule Burduja, și pentru domnul Cărbunaru sunt întrebările, ați vorbit de meritocrație, despre evaluare obiectivă, patente, brevete. De asemenea, premierul Nicolae Ciucă a spus astăzi, a făcut referire la legile educației, care se înscriu în același obiectiv, exemple pentru tânăra generație în perioada următoare, aceste legi ale educației. Totuși, G4Media scrie astăzi că prin legile educației se va desființa CNATDCU, instituția care analizează acuzațiile de plagiat. Premierul Nicolae Ciucă este principalul vizat, el ar scăpa de toată această poveste. Tot aud, și de la dumnealui și de la dumneavoastră că vă mândriți cu tinerele generații, olimpicii, dar nu vă e rușine totuși că avem un premier care a blocat în instanță acuzațiile sale de plagiat, că acum sunt în dezbatere publică niște legi care desființează o instituție care ar putea analiza plagiatul? Aș dori să îmi spuneți cum vedeți dumneavoastră toată această situație? Dacă vă este sau nu rușine că aveți un astfel de premier, că avem, cu toții?

Dan Cărbunaru: Nefiind neapărat în zona Ministerului Cercetării această zonă, pot - cu permisiunea dumneavoastră, înțeleg că mi-ați adresat și mie această întrebare - să vă asigur de faptul că standardele pe care premierul le promovează și pe care membrii guvernului le promovează sunt venite să consolideze progresul pe care atât sistemul de educație, cât și de cercetare trebuie să îl atingă. Legile educației care au fost prezentate in extenso de către ministrul în exercițiu, Cîmpeanu, zilele trecute, sunt lansate în dezbatere publică tocmai pentru a avea un feedback cât mai concret, care să contribuie apoi...

Reporter: De ce se desfiinţează această instituție care...?

Dan Cărbunaru: Dacă îmi permiteți vă pot răspunde la întrebare. Iar în contextul la care vă referiți, pot să vă asigur, nu doar că dispare această instituție, dar ea se va consolida, pentru că modul în care sunt agregate la acest moment în legile educaţiei aceste mecanisme care să prevină apariția unor situații de plagiat sau de alte tipuri de nereguli care vizează încălcări ale eticii în domeniul universitar, vor fi practic garantate prin funcționarea Comisiei Naționale de Etică a titlurilor universitare, incluzând aici în sens larg toate categoriile pe care universitățile în acest context le vor emite. Unul dintre argumente, dar cu siguranță ministerul de resort vă poate da o argumentație mult mai pe larg, este legat și de faptul că universitățile își vor asuma mult mai apăsat responsabilitatea pentru titlurile universitare pe care le oferă. Şi, ca atare, această comisie națională, care poate prelua inclusiv nu doar atribuții, dar și personal din CNATDCU va fi capabilă și va avea această responsabilitate, tocmai de a vedea și veghea ca aceste reguli să fie respectate. Un exemplu util în acest context poate fi și situația în care, prin acest sistem de joint degree, un absolvent sau un deținător al unui titlu universitar să se bucure de recunoașterea acelui titlu, asumat de universitatea din România, dar poate și de altă universitate din străinătate. E un motiv în plus ca responsabilitățile pe care universitățile și le asumă în acest context să fie unele cât mai concrete. În privința situațiilor care sunt derulate în justiție, știți foarte bine, la guvern nu am comentat niciodată mersul unui proces.

Reporter: Ați spus că lăsați instituțiile să funcționeze și să așteptați rezultatele. Totuși, premierul a blocat în instanță, deci nu a lăsat să funcționeze justiția, până la urmă...

Dan Cărbunaru: Nu pot comenta. Nu pot comenta de la guvern un dosar aflat în instanță, indiferent despre ce ar fi vorba. Cred că înțelegeți faptul că sunt două puteri ale statului care funcționează separat în orice țară democratică din această lume.

Reporter: Eu întrebam doar punctul de vedere al guvernului care a atacat în instanță posibilitatea de a analiza plagiatul și...

Dan Cărbunaru: Guvernul nu a atacat pe nimeni și, ca atare, ceea ce încerc să vă prezint acum vizează situațiile de a reglementa și dorința ministerului de resort...

Reporter: Cum este consolidat CNATDCU prin aceste proiecte ale legii educației? Spuneați că va fi consolidat. Citesc că va fi desființat de fapt prin lipsirea de atribuții. Mai mult, teza de plagiat, posibil plagiat al premierului scapă de analiză, va fi analizată de comisia de etică a universității care i-a acordat doctoratul. Deci, e spălat efectiv. Nu vă simțiți puțin rușinați de toată situația asta? Că mi se pare...

Dan Cărbunaru: Nu aș vrea să comentez interpretarea dumneavoastră, dar, cu siguranță, Ministerul Educației vă poate oferi toate argumentele tehnice de care aveți nevoie pentru a aprofunda, să spunem, și resorturile juridice, dar și scopurile pentru care ministerul face acest nou cadru privind legile educației.

Reporter: Pentru domnul Burduja, că nu e prima dată când vorbește de meritocrație, ați demarat concursuri la SNR și la Poșta Română și unde mai aveți oameni din PNL la conducere, numiți fără concurs? Ați spus că veți demara, dar nu am văzut nimic concret. Ce ați făcut? E vorba de ordonanța 109, guvernanța corporativă.

Sebastian Burduja: Știu, cunosc Ordonanța 109. Eu am venit astăzi să vă prezint această strategie și pentru că vă respect foarte mult și întotdeauna sunteți foarte bine pregătit pe subiectele conexe ministerului pe care-l reprezint, mă așteptam să discutăm mai mult pe marginea acestei strategii.

Reporter: Păi despre meritocraţie.

Sebastian Burduja: Pot să vă spun că este rezultatul a realmente zeci de consultări la care a contribuit mediul de cercetare. Vă răspund imediat, nu trebuie să.. Sper să nu vă dezamăgesc, măcar de data asta.

Reporter: /Oricum/, m-am săturat de atâtea strategii, şi comitete şi grupuri de lucru, şi...

Sebastian Burduja: Să știți că nu este. Tocmai asta vreau să combat, ideea aceasta că este încă o strategie. Dacă o veți lua și o veți studia, dacă veți întreba în sistemul de cercetare, dacă veți vorbit cu domnul Adrian Curaj de la UEFISCDI, dacă veți vorbi cu Academia Română și chiar cu mediul privat, vă vor spune că este rodul unei munci efectiv impresionante pe care nu pot să mi-o asum eu. E o echipă a ministerului care a coordonat acest efort și chiar sper ca în țara asta să ne pese de modul în care vedem aceste domenii pe termen lung, la orizontul 2027- 2030. Cu privire la Ordonanța 109, eu am anunțat că este unul dintre obiectivele mele și-mi doresc să demarez acest proces. În momentul acesta, știți bine, avem o situație de interimat. Aceste interimate trebuie încheiate și să se organizează această procedură. Ea, într-adevăr,...

Reporter: Nu, nu trebuie... Concursul poate fi lansat, nu trebuie să se termine...

Sebastian Burduja: Știți bine că o procedură pe 109 nu se face de azi pe mâine. Asta e realitatea, dacă vrem s-o facem bine. Dacă vrem doar să bifăm o căsuță, sigur, ea se poate face formal.

Reporter: Trebuie demarat. Ați demarat procedurile?

Sebastian Burduja: Nu. Știți bine că mai întâi se selectează o firmă de headhunting într-un mod competitiv, printr-un proces de achiziție. Firma respectivă analizează CV-urile, background-ul posibililor candidați și dă niște recomandări, dă o rezoluție. Vă răspund, încă nu am demarat acest proces, având celelalte urgențe pe care le știți foarte bine - de la cloud până la restul situațiilor. Îmi fac o evaluare și a actualului management la cele două companii și, cel puțin în acest moment, cel puțin Poșta Română se mișcă foarte bine. Am spus-o și public și sper ca dacă mai avem timp în țara asta și de veștile pozitive, să le punem în lumină.

Reporter: Și cam în cât timp veți demara procedurile de concurs pentru...

Sebastian Burduja: Nu pot o să vă dau o estimare fixă în punctul acesta. Eu îmi doresc în termen cât mai scurt.

Reporter: Ok. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, voiam să vă întreb de ce nu se aplică acea lege care ar fi trebuit să se aplice de la data de 1 ianuarie potrivit căreia instituțiile statului nu ar trebui să mai ceară copii după documente persoanelor fizice sau juridice și mă refer aici la documentele emise de alte autorități ale statului? Mulţumesc.

Sebastian Burduja: Legea reglementează instituțiile de nivel național. Este, de fapt, o modificare a unui cadru legislativ, care se referă la instituțiile naționale și e o întreagă dezbatere, dacă se poate sau nu, aplica la nivel local. Eu, ulterior, am venit cu o completare, cu o altă propunere legislativă, pe care a semnat-o și domnul George Tuță, colegul meu care a inițiat prima lege, cu eliminarea dosarului cu șină sau a copiilor pe care statul deja le are. Acel proiect legislativ pe care eu l-am inițiat extinde, în mod explicit, domeniul de aplicare, sfera și către partea locală. În măsura în care astăzi sunt situații la nivel local, asta ar putea fi o explicație. În măsura în care situațiile pe care le constatați sunt la nivel național, la nivelul unor instituții unde legiuitorul a interzis explicit solicitarea acestor copii, vă rog să mi le aduceți în atenție și mă voi ocupa personal, să merg acolo, să prezint legea și să le explic că sunt obligați să o pună în practică. Sigur, legea nu are sancțiuni explicite, dar noi ar trebui să ne obișnuim în țara asta, din punctul meu de vedere, să aplicăm legea, chiar dacă nu sunt prevăzute sancțiuni, în eventualitatea în care cineva nu o aplică.

Reporter: Și nu luați în calcul să fie introduse și sancțiuni, tocmai ca să nu mai...?

Sebastian Burduja: E o variantă, dacă nu se înțelege altfel. E o chestiune și de mentalitate, am remarcat. De asemenea, am sesizări din teren că sunt cetățeni care, confruntându-se cu astfel de situații la ghișee, când li s-a cerut o copie după un act pe care statul îl avea, au făcut referire la această lege și, până la urmă, funcționarul respectiv a înțeles că nu are voie să mai ceară copii după documente pe care le are.

Reporter: Mulțumesc!

Sebastian Burduja: Și eu mulțumesc, domnule.

Reporter: Mă scuzați, mai am o întrebare pentru domnul Cărbunaru.

Dan Cărbunaru: Da, vă rog.

Reporter: E legat de măsurile fiscale adoptate recent prin ordonanța simplă de către guvern. Deja au apărut anumite probleme semnalate în piață de contabili, pe tot felul de grupuri, de categorii sociale. E vorba despre supraimpozitarea muncii part-time, impozite, iarăși, mărite de anul viitor la case, locuințe de chiar două-trei ori, patru ori, în urma acestor măsuri. Întrebarea este dacă guvernul analizează în prezent sau ia în calcul să aducă modificări acestei ordonanțe privind măsurile fiscale, astfel încât să corecteze problemele apărute? Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru întrebare. Modificările aduse Codului Fiscal s-au făcut după o serie întreagă de consultări cu partenerii de dialog social. Sigur, ca de fiecare dată când în implementare a existat nevoia optimizării aplicării acelui sistem, dacă vor fi astfel de elemente, guvernul le va analiza și va proceda în consecință.

Reporter: Păi, sunt deja, de asta vă întreb, dacă le-ați observat. Mă refer la faptul că pentru două ore de muncă part-time angajatorul e obligat să plătească cât pentru opt./.../

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.