Declarații susținute la începutul ședinței de guvern

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună dimineața! O să începem ședința de guvern semnalând și salutând prezența în sală a tinerilor care desfășoară activitatea de internship la nivelul Guvernului. Am considerat că este o decizie bună să poată să participe la toate activitățile, la toate nivelurile, astfel încât să poată să își formeze o idee cât mai completă despre modul în care se desfășoară activitățile și se iau deciziile la nivelul tuturor instituțiilor guvernamentale și chiar la nivelul Guvernului, ceea ce sper să le folosească pentru activitatea viitoare.
Avem mai multe subiecte pe agenda de astăzi a ședinței de guvern. Am să încep prin a menționa că suntem în procesul de finalizare a analizei execuției bugetare pe prima jumătate a anului și consider necesar să subliniez că această execuție bugetară reprezintă, practic, radiografia corectă a tuturor deciziilor luate la nivelul Guvernului în primele șase luni și, așa cum arată datele, putem spune că în pofida crizelor succesive cărora trebuie să le facem față, măsurile pe care le-am luat la nivelul Guvernului pentru protejarea economiei și a cetățenilor s-au reflectat în creșterea veniturilor și în menținerea cheltuielilor bugetare sub creșterea valorii nominale a produsului intern brut.
Am constatat un lucru cât se poate de benefic și, anume, că deficitul bugetar pe primele șase luni este de 1,71% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, avem o creștere în valoare nominală de 40,3 miliarde lei, cheltuielile au crescut cu 14,3%, menținându-se, așa cum spuneam, sub nivelul de creștere a veniturilor, absorbția fondurilor europene a crescut cu 16,4%, de asemenea, față de perioada similară a anului trecut /.../. Astăzi ne raportăm la un deficit de 1,71%. Alocările pe care le-am stabilit pentru programele de sprijin pentru România au avut la bază măsuri pe care le-am urmărit, astfel încât să se realizeze, practic, cât se poate de concret și anume, e-Factura, Radarul Mărfurilor, creșterea colectării, iar anul acesta creșterea colectării arată un indicator de 0,6%. Practic, am ajuns la 8,1% din PIB față de 7,5% din PIB anul trecut. Acestea sunt cifrele, sunt indicatorii importanți pe care i-am reținut. Am să îl rog pe domnul ministru Adrian Câciu să ne furnizeze detalii referitoare la primele elemente din execuția bugetară.
Adrian Câciu: Domnule prim-ministru, stimați colegi, în mare parte cifrele le-ați menționat și dumneavoastră. Cel mai important mesaj care se desprinde din execuția la șase luni este acela că efortul de consolidare fiscală prinde concretețe și angajamentele luate în reducerea deficitului se văd și în rezultatele fiscal bugetare pe primele șase luni. România are un angajament de reducere a deficitului public, având în vedere că este în procedura de deficit excesiv, iar la primele șase luni are o scădere de 1,15 puncte procentuale. Pe parte de colectare, așa cum ați menționat, angajamentul este de creștere a colectării cu 0,5 puncte procentuale anual. La primele șase luni avem 0,6 puncte procentuale, iar acest trend trebuie menținut și întărit prin operaționalizarea, așa cum ați menționat, mai puternică a mecanismelor, care sunt non-incluzive, din punctul nostru de vedere, cu privire la mediul economic onest, adică e-Factura, Business to Business și Radarul Mărfurilor, dar care ne aduc într-o zonă onestitate, dacă vreți, din perspectiva relației contribuabil-stat.
Pe de altă parte, și regimul cheltuielilor a fost unul, să spun așa, destul de bine gestionat, deși, evident, provocările pe care le vedem cu toții, datorate acestor crize succesive și suprapuse care cu care ne confruntăm, cheltuielile bugetului general consolidat al statului au crescut în limitele pe care le-am programat și sub nivelul sau viteza de creștere a PIB-ului nominal, ceea ce, la fel, manifestă o abordare prudentă și corectă, la acest moment, asupra finanțelor statului.
Există o singură parte la care trebuie să ne punem toate eforturile de pe semestrul II, respectiv recuperarea întârzierilor din zona de investiții și această chestiune, evident, s-a datorat creșterii destul de puternice a costurilor la materiale de construcții, iar guvernul a venit cu actele normative necesare pentru ajustarea contractelor. Aceasta este motivul pentru care s-a întârziat cu realizarea investițiilor, însă toate recuperările acestea trebuie să le facem în semestrul II, pentru că programul de investiții este cel mai important, din punctul nostru de vedere, pentru asigurarea multiplicării economice ulterioare. Dincolo de acestea, evident, avem pachetele de sprijin cu care guvernul a venit dincolo de partea de compensare la prețurile la energie, pachetul de sprijin pentru România, precum și cele care înseamnă voucherele din iulie - 700 de lei și ajutoare de stat pentru relocarea companiilor din regiunea afectată de conflict, pachete de sprijin care sunt finanțate și care vor fi finanțate și cu ocazia rectificării bugetare.
Nicolae-Ionel Ciucă: Dacă îmi dați voie, domnule ministru! Aici, aș dori să intervin și să subliniez un aspect cât se poate de important: am luat decizii și am căutat toate formulele necesare pentru a sprijini mediul investițional. Am aprobat o serie întreagă de scheme de ajutor de stat. La nivelul Ministerului Fondurilor Europene s-a trudit astfel încât să poată fi identificate schemele de absorbție a fondurilor europene fie din pachetul din cadrul financiar 2014 - 2020, fie din PNRR. De asemenea, au fost alocate sume importante de la bugetul de stat, avem în continuare în atenție să încurajăm aceste investiții pentru dezvoltarea, creșterea și desigur, asigurarea competitivității industriei românești. Chiar astăzi aprobăm o nouă schemă de ajutor de stat de 300 de milioane de euro. Ca atare, vă cer tuturor să intensificăm toate aceste măsuri și să urmărim să se realizeze pachetul de investiții pe care noi l-am aprobat, astfel încât să recuperăm acest decalaj între absorbția și investițiile care s-au realizat din fonduri europene și investițiile care se vor realiza din fondurile de la bugetul de stat. Este o sarcină cât se poate de clară pentru fiecare dintre miniștrii care au în derulare programe de investiții. Vă rog, continuați!
Adrian Câciu: Aş mai spune, dincolo de cifrele care au fost deja amintite că este necesar să continuăm acest proces de consolidare fiscală pe partea de consolidare, pe partea de cheltuieli și pe partea de venituri. Absorbția de fonduri europene - suntem în recuperare, iar creșterea de 16,4% pe primele șase luni ne dă încrederea că ceea ce ne-am propus prin programul bugetar anual și suplimentările, exact cum spuneaţi, spre distribuirea unor programe pentru absorbția 2014-2020 ne vor ajuta foarte mult pe a doua parte a anului. Este foarte important de menținut acest trend și angajament de consolidare fiscală pentru că, repet, România este în procedură de deficit excesiv. Creditorii internaționali se uită foarte atent la ceea ce înseamnă politica fiscal-bugetară a statului din perspectiva modului în care se face echilibru între venituri și cheltuieli. Sunt convins că împreună, dacă recuperăm, şi sigur recuperăm și partea de investiții, aceste lucruri nu ne vor pune în altă postură. În acest moment nu sunt indicii, dar ce vreau să mai menționez, că modul în care s-a acţionat de la început, adaptiv, pe fiecare zi, dacă se poate spune așa, prin măsuri care să răspundă nevoilor societății și nevoilor, mai ales ale economiei şi cetăţenilor, chiar dacă nu au eliminat problemele din societate din perspectiva greutăților cu care s-au confruntat cetățenii și economia, ci au ameliorat din efectele acestor crize suprapuse, au avut un rol pozitiv din perspectiva menținerii unui trend de creștere economică. Ne aducem aminte, în primul trimestru, majoritatea analiștilor spuneau că România va intra într-o zonă incertă din perspectiva creșterii economice. Iată că nu a fost așa, pentru că răspunsul corect din partea antreprenorilor şi din partea cetățenilor a fost acela de a răspunde şi ei cu încredere asupra modului în care se desfășoară activitățile economico-sociale. Cam atât! Mulțumesc!
Nicolae-Ionel Ciucă: Da, o să avem o decizie finală până la jumătatea lunii august privind rectificarea bugetară. Vreau să spun de la bun început tuturor că principalii indicatori în baza cărora vom distribui sumele în interiorul procesului de rectificare, vor fi cei legați de execuția bugetară în prima jumătate a anului și modul în care s-au desfășurat investițiile, ținând cont, de asemenea, de un indicator foarte important pe care l-am asumat și anume reducerea cheltuielilor cu 10% la bunuri și servicii, astfel încât să putem să ne asigurăm la Fondul de rezervă o sumă pe care să putem să o folosim în funcție de situațiile neprevăzute. S-a văzut cât se poate de limpede că dinamica tuturor acestor situații impune de la sine să avem o rezervă consistentă, astfel încât să putem să intervenim atunci când este cazul. Ca atare, pentru că tot vorbim de situații neprevăzute, iată, a apărut această situație legată de asigurarea resurselor de gaz. La nivelul Uniunii Europene au fost decizii în ceea ce privește atât aprovizionarea, cât şi consumul, făcându-se apel la o linie de solidaritate la nivelul întregii Uniuni Europene. Ceea ce vreau să subliniez este că la nivelul Guvernului României au fost luate măsuri astfel încât să ne asigurăm rezerva de gaze naturale pentru iarna dintre 2022-2023. În momentul de față avem în depozite asigurate 55% din cantitățile de gaze asumate. Practic, suntem cu mult peste limita asumată de 46% la 1 august și așa cum se derulează situația în momentul de față, apreciez că vom avea asigurate rezervele de gaz, stocul de 80% stabilit înainte de 1 noiembrie și cu certitudine, tot ceea ce se depozitează în plus ne va fi de mare folos. Ceea ce cred că este important de subliniat este că la nivelul consumatorilor casnici, la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, a serviciilor sociale și a industriei critice se va asigura gazul necesar și vom fi în măsură ca, așa cum am făcut până în acest moment, să continuăm să dezvoltăm capabilitățile de extracție și stocare și de asemenea, să ne îndeplinim angajamentele asumate. Doresc să avem o intervenție de la nivelul domnului secretar de stat și să ne dați detaliile legate de ceea ce s-a petrecut în ultimele zile pe linia asigurării resurselor de gaz și a măsurilor luate la nivelul Uniunii Europene. Vă rog, domnule secretar de stat.
George Niculescu: Mulțumesc frumos, domnule prim-ministru. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, este vorba de un acord voluntar, o decizie la care s-a ajuns ieri. Un acord voluntar în ceea ce privește reducerea cu 15% a consumului de gaze naturale până la 31 martie 2023. În sensul acesta, am prezentat poziția României, la întâlnirea de ieri, în ceea ce privește stocurile de gaze naturale pe care le avem. Cum ați menționat și dumneavoastră, ne depășim cu mult, din punctul nostru de vedere, cantitatea de gaze naturale înmagazinată, așa cum eram obligați să o facem cu țintă intermediară de 46% până la 1 august din cantitățile de gaze pe care le înmagazinăm zilnic. Estimarea noastră este că la 1 august vom avea un grad de umplere de 58,7% deci cu 12,7% mai mult decât țintă, iar în miliarde de metri cubi, domnule prim-ministru, 58,7% se traduce în 1,8 miliarde de metri cubi, deci cu aproximativ 400 de milioane de metri cubi mai mult decât era ținta intermediară. Această rezervă de gaze naturale pe care am înmagazinat-o, cu siguranță că ne va ajuta să trecem cu bine peste perioada de iarnă. În cazul în care măsura voluntară se transformă într-una obligatorie, așa cum prevede draftul de regulament, reducerea consumului se va face, aşa cum aţi menționat și dumneavoastră, doar pentru anumite sectoare ale economiei. Este rolul nostru să asigurăm că populația, întreprinderile mici și mijlocii și industria critică nu va avea de suferit pe perioada...
Nicolae-Ionel Ciucă: Serviciile critice.
George Niculescu: Serviciile sociale și serviciile critice vor avea de suferit pe perioada sezonului rece.
Nicolae-Ionel Ciucă: Mulțumesc foarte mult. Domnule ministru, Daea am avut ieri o discuție legată de scăderea debitului fluviului Dunărea la intrarea în țară. Am primit mai multe date legate de asigurarea apei pe canalele magistrale de irigații. Activitatea comitetului ministerial se desfășoară, practic, în teren și așa cum ne-am asumat, vom continua să evaluăm permanent situația și să găsim soluții pentru agricultura românească, să sprijinim fermierii. Vă rog să ne prezentați ultimele concluzii din activitatea comitetului interministerial.
Petre Daea: Așa este, domnule prim-ministru, în baza dispoziției pe care ați dat-o cu câtva timp în urmă, în ședința de guvern și s-a materializat în formă juridică prin Decizia 415, pe care ați semnat-o, ieri a intrat în dispozitiv de lucru, Comitetul interministerial pe care l-ați dispus, fiind în prima ședință, unde am aprobat regulamentul de organizare și funcționare, am invitat reprezentantul ANM-ului să ne facă o informare privind evoluția factorilor climatici, știindu-se cu ce fenomene critice ne întâlnim la această dată. Am prezentat în comitet care este situația din agricultură, și, evident, am pus în dispozitivul de activitate și de acțiune al acestui comitet interministerial măsurile care se impun, în așa fel încât prin sinergia acțiunilor la ministerele care sunt componente în acest Comitet, să putem face față situație pe care o avem. Am avut, evident, și un punct de diverse, unde am stabilit punctual care sunt situațiile în țară și rezolvarea imediată a lor, așa se face că ne-am pus de acord cu Ministerul Mediului pentru anumite zone unde situația era de intervenit imediat fără o altă programare, fără o altă stabilire a unor întâlniri care să ne ducă la rezolvare imediată. Situația actuală se prezintă astfel: în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa de apă în sol, seceta pedologică, practic, a ocupat toată țara. Nu există niciun colțișor în țară unde să nu avem secetă pedologică, fac excepții anumite suprafețe mlăștinoase jos, care de altfel nu sunt în circuitul agricol al României. În atare situații, instrumentul sau calea obișnuită pe care o avem de urmat cu care să putem interveni a fost sistemul de irigații. Sistemul de irigații a fost pus în stare de funcționare, pe fiecare sistem, pe fiecare zonă în parte. /.../