Un grup de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a publicat recent articolul: ,,Impactul pandemiei de COVID-19 asupra intenției antreprenoriale: O abordare integrată bazată pe modele structurale, în revista științifică Eastern European Economics a editurii Taylor&Francis. Revista se bucură de un prestigiu internațional remarcabil, publicând articole științifice care furnizează rezultate și direcții de cercetare inovative atât pentru mediul academic, cât și pentru mediul de afaceri.

Studiul a fost realizat într-un context în care perspectivele economice globale s-au schimbat dramatic în ultimii ani și, drept urmare, atât cercetătorii din mediul academic, cât și factorii de decizie politică din întreaga lume își concentrează eforturile în direcția identificării celor mai adecvate mecanisme stabilizatoare ale piețelor.

Cercetările efectuate au generat numeroase soluții inovative, însă, fără îndoială, literatura de specialitate acceptă componenta antreprenorială ca fiind un element cheie atunci când se are în vedere progresul tehnologic, crearea de valoare sau creșterea productivității, atât în plan național, cât și în cel regional sau internațional. Interdependența crescută dintre economiile lumii propulsează și mai puternic rolul pe care antreprenoriatul îl are în contracararea efectelor adverse ale unor șocuri externe, precum au fost și cele provocate de recenta pandemie de Covid-19.

Restricțiile impuse în numeroase țări în momentele critice de pe durata acestei pandemii au generat efecte negative asupra mecanismelor de funcționare a economiei, în special asupra mediului de afaceri, forțând antreprenorii să-și reconsidere strategiile pentru a-și asigura continuitatea activității.

Dezbaterile cu privire la importanța pe care componenta antreprenorială o are pentru cadrul macroeconomic actual se dovedesc însă insuficiente dacă nu se are în vedere și o examinare adecvată a factorilor care determină apariția intenției antreprenoriale în rândul indivizilor, mai ales în contexte incerte caracterizate de instabilitate economică. Până în prezent, doar un număr limitat de studii au reușit să surprindă efectele crizei sanitare determinate de pandemia de Covid-19 asupra intențiilor antreprenoriale în rândul diferitelor economii. De asemenea, trebuie subliniat și faptul că, de-a lungul timpului, au existat numeroase dezbateri cu privire la cadrul teoretic în care aceste cercetări pot fi conduse, deoarece, până în prezent, nu s-a convenit asupra unor modele standard aplicabile în identificarea factorilor care influențează indivizii, în special persoanele tinere, să aleagă o carieră în antreprenoriat în detrimentul altor opțiuni disponibile.

Așadar, obiectivul principal al acestei cercetări este de a oferi o analiză detaliată și multi-dimensională a principalilor factori determinanți ai intenției antreprenoriale într-un context global perturbat de pandemia de Covid-19, pornind de la faptul că nu există modele standardizate de identificare a factorilor care influențează decizia indivizilor în direcția alegerii unei cariere antreprenoriale, dar și de la imperativitatea găsirii unor răspunsuri, într-un context în care antreprenoriatul este perceput ca o precondiție pentru relansarea economică.

Originalitatea acestei lucrări științifice constă pe de o parte în fuziunea unor modele teoretice și empirice care să permită o mai bună înțelegere a principalilor factori determinanți ai intenției antreprenoriale, fiind introduse canale inovative de interacțiune între variabilele testate, iar pe de altă parte, în evaluarea impactului pe care o criză majoră, precum recenta criză sanitară, l-ar putea avea asupra intenției antreprenoriale în România.

Rezultatele obținute în urma acestui studiu consolidează rolul fundamental pe care factori precum atitudinea, dezirabilitatea, fezabilitatea, auto-eficacitatea percepută și eficacitatea colectivă îl au asupra intenției antreprenoriale, susținând rezultatele cercetărilor anterioare și evidențiind totodată și numeroase implicații majore în plan instituțional. Recomandările formulate ca urmare a studiului vizează atât mediul academic, cât și cel guvernamental. Astfel, mediul academic trebuie să formuleze și să transmită mai clar mesajul cu privire la beneficiile antreprenoriatului, să se concentreze pe construirea mentalității antreprenoriale în rândul studenților, să identifice indivizii cu abilități în această direcție și să îi sprijine în dezvoltarea de noi afaceri. Din perspectivă managerială, acest aspect se traduce prin proiectarea și implementarea unor programe de formare a personalului, menite să pregătească profesorii și să le semnaleze importanța încorporării acestor aspecte în discursurile și practicile educaționale. Din perspectivă guvernamentală, implicațiile acestui studiu evidențiază rolul guvernelor naționale în ceea ce privește necesitatea formulării unor măsuri solide și eficiente menite să susțină afacerile existente (în special pe cele mici și mijlocii) și să asigure supraviețuirea acestora, prin sprijin legislativ și fiscal, mai ales în momente critice în care piețele se află sub amprenta incertitudinilor cauzate de diverse perturbații, cum a fost recenta pandemie de Covid-19.

Pentru mai multe detalii referitoare la acest studiu vă invităm să accesați: https://www.tandfonline.com/eprint/IB3HYKPMKEK8XICGJZAV/full?target=10.1080/00128775.2023.2169166.

Tradiție și Excelență prin Cultură-Știință-Inovație din 1581

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară (prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană), cu tradiția academică cea mai veche din România (începută acum 442 de ani - 1581), reprezentând de asemenea cea mai mare comunitate academică din țară (cu peste 50.000 de oameni, din 15 localități și 11 județe). De la fondare, UBB face parte din galeria universităților de prestigiu și de referință din România, de șapte ani aflându-se pe prima poziție în țară în Metarankingul Universitar care sumarizează rankingurile internaționale majore ale universităților. În plus, de mai mulți ani UBB ocupă primele poziții în țară în rankingurile internaționale globale și pe domenii, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii (din cele aproximativ 30000 existente), cu o infrastructură academică avansată (ex. unități CDI integrate în rețele europene, laboratoare didactice modernizate și integrate cu realitatea virtuală/augmentată/mixtă prin Centrul UBB-EON-XR etc.). Recent (2021), în urma auditului internațional QS STAR, UBB a fost confirmată ca prima universitate world-class (QS*****) din România, din 2020 UBB a fost acceptată în GUILD, organizația unora din cele mai prestigioase universități europene world-class/research-intensive, a primit distincția europeană HR Award for Excellence, iar din 2021/2022 este parte a alianței universităților europene EUTOPIA.

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.