Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 18 ianuarie

Briefing de presă susținut de ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila-Zoltán Cseke, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de Guvern

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă susținut, la finalul ședinței de Guvernului României. Îi mulțumesc domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, pentru faptul că a acceptat invitația de a răspunde întrebărilor dumneavoastră și de a prezenta actele normative gestionate de ministerul pe care îl conduce; desigur, după ce domnia sa își va fi prezentat conținutul actelor normative, deciziilor pe care guvernul astăzi le-a luat la inițiativa ministerului pe care îl conduce. Voi continua să prezint o serie de întreagă de alte decizii pe care guvernul le-a luat. De asemenea, voi răspunde și întrebărilor dumneavoastră. Cu aceste cuvinte introductive, domnule ministru, o să vă rog să prezentați mai multe detalii privind programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat aici.

Attila-Zoltán Cseke: Mulțumesc mult! Sărut mâna! Bună ziua! Astăzi guvernul a aprobat un act normativ propus de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care se referă la programul instituit prin Legea 212, promovat de actualul guvern și adoptat în parlament, privind un amplu program de consolidare a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice de risc seismic din zonele care sunt expuse acestui risc seismic în România. Vorbim de un program care a pornit practic prin platforma digitală deschisă de Ministerul Dezvoltării în data de 3 ianuarie, ora 10:00. Astăzi, pe această platformă avem depuse 235 de cereri de finanțare, în valoare totală de 4,29 miliarde lei, 130 de cereri în valoare de 2,97 miliarde de lei pentru consolidare blocuri de locuințe cu risc seismic, respectiv 105 cereri în valoare de 1,32 miliarde de lei care se referă la clădiri de interes public. Între aceste clădiri de interes public, sunt 54 de unități școlare, 8 unități sanitare, 17 instituții culturale, restul din alte categorii. Preconizăm că acest program își va atinge obiectivele pe care și le-a propus; sigur, obiectivele nu sunt de azi pe mâine, dar acest program va da o finanțare consistentă pentru consolidarea de risc seismic a clădirilor de care România are mare nevoie. Acest program a avut printre noutăți introduse câteva elemente principale, în primul rând o finanțare de 100 % acordată de bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării. A fost un angajament guvernamental de a schimba radical finanțarea acestui program, al fostului program care era finanțat tot din bugetul de stat, dar cerea returnarea sumelor investite de către beneficiar. Actualul program este un program de interes național, care urmărește în principal rezolvarea acestor probleme de risc seismic a clădirilor. Pe lângă această finanțare de la bugetul de stat a acestui program, pornit în 3 ianuarie, avem finanțări consistente propuse în PNRR și care sunt accesate în totalitate- vorbim de o finanțare de 486 milioane de euro pentru renovări integrate, care includ consolidare de risc seismic și eficientizare energetică în mod obligatoriu. Aici vorbim despre 130 de blocuri cu 2 scări, parter plus opt etaje, ca medie, respectiv 325 de clădiri publice în medie cu 900 de metri pătrați. Atât pe finanțare PNRR, cât și pe finanțare de la bugetul de stat, acest program a pornit și are șanse bune de a rezolva multe dintre aceste probleme. În ceea ce privește modificarea pe care am adus-o legii, sunt două modificări principale și țin de eficientizarea acestui program. În primul rând, s-a extins categoria de cheltuieli eligibile prin program, și anume raportul de expertiză de risc seismic care trebuie făcut și finanțat de către beneficiar, autoritate locală sau autoritate centrală. După încheierea contractului de finanțare pe acest program de investiții, va putea fi decontat, de aici încolo. Până acum, această sarcină bugetară practic rămânea pentru autoritatea locală sau centrală. La fel și raportul de audit energetic necesar pentru eficientizarea energetică a clădirilor era în sarcina autorităților locale, respectiv centrale; acesta va fi preluat în bugetul acestui program

de investiții, la finalul investiției se emite un certificat de performanță energetică a clădirii, care arată de unde până unde am ajuns, iar și costul acestui certificat va putea fi decontat din acest program de investiții. Nu în ultimul rând, o altă modificare privește abrogarea limitării depunerii proiectelor pentru primele 60 de zile după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. A fost o prevedere legislativă aprobată. Din experiența pe care o avem din 3 ianuarie am propus ca, din 1 august anul acesta, platforma practic să fie deschisă 24 din 24 de ore, astfel încât autoritățile locale sau beneficiarii acestor proiecte, în momentul în care au un raport de expertiză de risc seismic și avansează cu documentația, să poată să depună în mod continuu, să nu trebuiască să aștepte anul următor în care iarăși se deschide, așa, perioada de 60 de zile. Sunt măsuri de eficientizare a acestui program. Platforma, în acest moment, pe legislația în vigoare, va fi deschisă până în 20 februarie. Până atunci se pot încărca proiecte. De la 1 august va fi deschis în permanență, iar evaluarea acestor proiecte depuse va avea ca finalitate un ordin de ministru prin care să aprobe introducerea lor în lista-sinteză, iar după acest moment, care se va întâmpla până la sfârșitul lunii martie, cei care sunt cu proiectele pe lista-sinteză, în momentul în care încarcă documentația deplină, vor putea încheia contract de finanțare pe bugetul Ministerului Dezvoltării. Anul acesta sunt prevăzuţi în buget 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 de milioane de lei credite de angajament. În momentul în care există solicitări mai multe și documentații complete, evident, Guvernul e dispus să majoreze aceste plafoane, pentru că este un interes public general.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru detaliile oferite. Şi o să vă invit, dacă doriți, să-i adresați întrebări.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb referitor la acel proiect legat de calitatea apei, care am înțeles că a trecut de această ședință de guvern. Nu se știe exact în acest moment la nivel național câte clădiri au țevi cu componente de plumb. Şi voiam să vă întreb ce se va întâmpla, cum se va face această listă până în 2027, dacă nu mă înșel?

Attila-Zoltán Cseke: Mulțumesc de întrebare! Principalul inițiator al acestei ordonanțe este Ministerul Sănătății. Am să mă refer strict la partea care privește Ministerul Dezvoltării. Într-adevăr, avem o directivă europeană care își propune o țintă ambițioasă - reducerea componentei de plumb, a indicatorului de conţinut de plumb în rețelele de apă potabilă în principal. Pentru implementarea acestei directive a existat un grup de lucru care a conceput acest proiect de act normativ. În ceea ce privește modalitatea de culegere a datelor, Ordonanța prevede ca, în 90 de zile, prin ordin al ministrului dezvoltării, să avem norme metodologice care să explice cum culegem aceste informații. Vă rog să aveți în vedere faptul că aceste informații trebuie culese de la fiecare proprietar, proprietate privată, persoană fizică, persoană juridică, adică vom institui un mecanism prin care ei vor veni și vor declara dacă au asemenea țevi de plumb. Noi nu putem să intrăm în proprietatea privată a cetățenilor din România, a proprietarilor din România. Drept urmare, acest mecanism va fi un mecanism benevol de declarare, în mod cert. În urma culegerii acestor declarații către autoritățile locale, vom primi informații, pe baza cărora Ministerul Dezvoltării trebuie să prezinte, conform ordonanței, un set de date Guvernului. Dacă amplitudinea problemei pe care astăzi n-o cunoaștem în realitate, într-adevăr, este destul de mare, atunci, evident, Ministerul Dezvoltării va propune un program de investiții prin care să finanțăm înlocuirea acestor țevi de plumb.

Reporter: Așadar, statul ar putea plăti pentru înlocuirea acestor instalații.

Attila-Zoltán Cseke: În principiu, da, dar această analiză trebuie văzută, cât de mare este amploarea fenomenului și a problemei în România. Până când nu avem aceste date - și, într-adevăr, astăzi nu dispunem de aceste date- în momentul în care le vom culege și vom vedea amploarea, putem să propunem soluții de remediere.

Reporter: Când credeți că ar putea fi schimbate aceste țevi de plumb, să zic așa?

Attila-Zoltán Cseke: Aici depinde foarte mult de amploarea problemei. Va trebui să așteptăm, va trebui să instituim acest mecanism, care, încă o dată, va fi un mecanism benevol. Deci, nici statul și nici Ministerul Dezvoltării și nici autoritatea locală saqu alte instituții ale statului nu au dreptul legal, decât în cazuri de excepție, de a intra în casa omului, în casa proprietarului. Deci va trebui un mecanism prin care să putem să culegem aceste informații din interiorul clădirii, până la urmă, și acest mecanism nu poate fi decât unul benevol.

Reporter: Au fost luate și măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții și voiam să vă întreb, în contextul acelei somații pe care o vor primi cei care au o construcție fără autorizație, ar trebui să desființeze acea clădire în 48 de ore de la primirea acestei somații. Cum se poate desființa o clădire cu mai multe etaje în 48 de ore? Pentru că e nevoie și de aviz de la Ministerul Mediului și așa mai departe...

Attila-Zoltán Cseke: Deci, vorbim despre speța în care cineva a ridicat complet ilegal o clădire fără autorizație de construit. Vorbim de cineva care a construit fără a respecta legile ţării și fără a avea autorizație de construire, care știe în orice moment în care a ridicat, a construit acea clădire, că se află într-o stare de ilegalitate și, drept urmare, el se poate aștepta și trebuie să se aștepte ca statul să acționeze, pe baza ordonanței, prin autorități ale administrației publice locale, care sunt cele mai apropiate și cunosc problema, și să ceară demolarea clădirii. Eu nu văd niciun fel de problemă aici. Vorbim despre o stare de ilegalitate crasă în care cineva a construit ilegal în țară. Evident că el va trebui să demoleze acea clădire. Sunt niște termene instituite și anume acela, dar dacă nu se face benevol, atunci autoritatea locală va trece la demolarea acelei clădiri.

Reporter: Dar în ordonanță scrie de acest termen de 48 de ore. Se poate demola o clădire în doar 48 de ore? Pentru că cei din domeniu spun că nu, dezvoltatorii imobiliari.

Attila-Zoltán Cseke: Termenul care era inițial în legea din 2010 era de 24 de ore. Acum e 48 de ore. Dar încă o dată, vorbim de situația... Eu nu vreau să apăr pe cineva care a făcut o ilegalitate. Deci, dacă ai făcut o ilegalitate, știi din primul moment că ești într-o stare de ilegalitate. Trebuie să te aștepți că statul, prin autoritatea centrală sau autoritatea locală, la un moment dat va veni peste tine și va spune: demolează clădirea pe care ai construit-o ilegal. Eu cred că nu trebuie să plângem după cum cineva aflat în stare de ilegalitate va face să revină la starea de legalitate Nu. Trebuie să impunem forța legii pe această chestiune. Important, în această ordonanță, este aceea că acest mecanism dă atribuții și autorităților administrației publice locale, pentru că ele știu la nivel local exact despre ce este vorba. Autorizație de construire se emite de către autoritățile locale, adică dacă apare o clădire la un moment dat sau începe să se construiască o clădire, primăria foarte repede poate să știe, pentru că e în ograda, în atributul ei, dacă s-a emis autorizație de construire sau nu, adică poate să acționeze. Această posibilitate, pe zonele acestea turistice, că despre acestea vorbim, nu a existat până acum.

Reporter: Despre ce zone vorbim mai exact, dacă tot ați spus? Ce clădiri intră în această ordonanță?

Attila-Zoltán Cseke: Despre zone cu potențial turistic, care sunt determinate evident, de ministerul de resort.

Reporter: Așadar, probleme nu sunt și pe București sau intră și Bucureștiul aici?

Cseke Attila: Nu, vorbim despre o lege specială care exista în 2010, în momentul în care partea de turism era la Ministerul Dezvoltării. Această reglementare legală, că de aici am pornit cu necesitatea modificării legislației, această reglementare legală a fost caducă, e caducă de foarte mult timp. În primul rând, activitatea de turism sau domeniul de turism nu mai este la Ministerul Dezvoltării de vreo 10 ani de zile. Drept urmare, nu avem atribuții legale pe această pe această zonă. De asemenea, eficiența acestei reglementări legale a fost mai aproape de zero decât de 1, adică nu am avut solicitări mai deloc pentru aplicarea acestei reglementări legale de la nivel central. Și atunci, încă o dată, cunoscând problemele la nivel local și primăria fiind emitentul autorizației de construire, în orice moment poți să știi situația unei clădiri la nivel local. Am considerat că această procedură este mult mai aproape de soluție, de posibilitatea de soluționare decât dacă o lăsăm la nivelul unui minister care nici n-are competență, de 11 ani, pe acest domeniu.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, o clarificare. Ştim câte clădiri ridicate ilegal sunt în momentul de față, spuneți dumneavoastră, complet ilegal? V-aș mai întreba: ar trebui să existe o brumă de legalitate astfel încât o clădire ridicată pe baze de brumă de legalitate să nu fie demolată? Așadar, prima întrebare: câte clădiri sunt în această situație? Și a doua întrebare e legată de ce înseamnă complet ilegal, adică să înțeleg că dacă are totuși ceva acte pe clădirea respectivă, proprietarul nu s-ar afla în această situație, de a fi obligat să o dărâme?

Attila-Zoltán Cseke: Nu Eu m-am referit la întrebare și am răspuns în sensul întrebării. Ordonanța, textul ordonanței, dacă o citiți, se referă la situația în care s-a construit ceva fără a avea autorizație de construire, respectiv s-a construit ceva cu nerespectarea autorizației de construire. Adică avem și această situație, nu avem numai situația în care nu avem deloc autorizație de construire. Sigur, aceasta este cea mai gravă situație. Practic nu ai nimic la baza construcției respective, dar există și situația în care există o autorizație de construire, dar se construiește altceva decât ceea ce scrie în autorizația de construire.

Reporter: Foarte des.

Attila-Zoltán Cseke: Nu am această situație pe zona turistică, din motivul enunțat anterior. Ministerul pe care îl conduc, de 11 ani nu mai are atribuții, deci am avut o legislație în vigoare care trebuia modificată de foarte mult timp.

Reporter: Deci doar pe partea de turism, să înțeleg?

Attila-Zoltán Cseke: Da, ordonanța este pe partea de zone cu potențial turistic.

Reporter: Şi există și repercusiuni, dacă cineva nu îndeplinește această somație de a dărâma, de a demola în 48 de ore?

Attila-Zoltán Cseke: Sigur, autoritatea locală are dreptul, pe baza acestui act normativ, ca în 30 de zile de la refuzul celui care a ridicat acea clădire fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației de construire, să treacă la proceduri de demolare, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile pe care le avansează, respectiv le suportă autoritatea locală pentru demolarea unei asemenea clădiri construite ilegal, vor fi ulterior recuperate de la cel vinovat.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Domnule ministru, o precizare pe această temă, vă rog! Dacă autoritatea locală, dintr-un motiv sau altul, nu demolează clădirea, așa cum am mai văzut cazuri, ce pârghii legale sunt, ca totuși să se revină la situația inițială?

Attila-Zoltán Cseke: Până în momentul de față, autoritatea locală, pe zonele cu potențial turistic, nu avea atribuții, încă o dată vorbesc de zone cu potențial turistic, nu vorbesc de întreaga țară și de toate localitățile. Această atribuție aparținea unei direcții din Ministerul Dezvoltării, în condițiile în care încă o dată Ministerul Dezvoltării, de 11 ani nu are atribuții legale pe partea de turism, și atunci a fost necesar ca această atribuție să revină unei autorități care poate într-adevăr, poate într-adevăr să facă ceva.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Înțeleg că mai e o întrebare, vă rog.

Reporter: Domnule ministru, sunt primării care anunță acum, la început de an, că au rămas fără bani. Este cazul primăriei din Brezoi. Primarul spune că a declanșat procedura de criză financiară. Ce înseamnă acest lucru? Mai poate...?

Attila-Zoltán Cseke: Nu cunosc speța respectivă. În mod cert, dacă un UAT ajunge într-o asemenea situație, ea nu este o situație de început de an. Adică este o situație care s-a generat, respectiv care a evoluat de-a lungul timpului. Și, evident, aici, pe principiul autonomiei locale, autoritatea locală este cea în măsură să decidă ce soluții sau ce rezolvări propune. Nu cunosc speţa respectivă, am să mă interesez, dacă e, evident, suntem solicitați de autoritatea locală să îndrumăm, să dăm, dacă vreți soluții, propuneri, sigur că suntem dispuși. Din păcate, nu cunosc speţa, n-aș putea să vă spun care e problema, problema primăriei respective, dar în mod cert nu datorită bugetului de anul acesta sau în ultimele două săptămâni s-a ajuns într-o asemenea situație.

Reporter: /.../

Attila-Zoltán Cseke: Exact.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Voi continua, așa cum am anunțat la debutul briefingului de presă, cu prezentarea deciziilor luate de Guvernul Nicolae Ciucă astăzi, în cadrul ședinței. În privința investițiilor, așa cum știți, susținerea acestora, atât din perspectivă publică, precum și din perspectivă privată, este o prioritate a Guvernului. Ca atare, astăzi au fost aprobate o serie de măsuri pentru a susține mediul de afaceri și pentru a finanța proiecte publice în mai multe domenii. Mă refer acum la sprijinul guvernamental pe care Guvernul îl va oferi pentru operatorii economici care participă la târgurile internaționale de turism. Astăzi au fost aprobate, cu încadrarea în politicile fiscal-bugetare și financiare ale statului român, schemele de ajutor de minimis pentru participarea întreprinderilor cu activitate de turism la manifestări expoziționale, pavilioane naționale, standuri specializate sau expoziții din străinătate, la care va fi prezent Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Astfel, va fi facilitată promovarea de produse și servicii turistice pe piețele externe și inclusiv a României ca destinație turistică, vor fi decontate o serie de cheltuieli, după cum urmează: jumătate din cheltuielile care reprezintă prețul transportului extern, fără a depăși echivalentul în lei a sumei de 500 de euro, calculat la data semnării actului final privind furnizarea ajutorului de minimis pentru fiecare reprezentant sau operator economic. De asemenea, jumătate din cheltuielile care reprezintă prețul primei nopți de cazare, pentru câte un participant de la fiecare operator economic expozant, la nivelul baremelor stabilite de instituțiile publice de categoria I și 100%, așadar integral, cheltuielile pentru taxa de participare, închirierea de spații pentru standuri de la organizatori, alături de personalizarea, amenajarea și decorarea standului expozanților români. Valoarea totală estimată pentru aceste ajutoare de stat este de 7,4 milioane lei. Banii vor fi asigurați din fonduri de la buget și numărul mediu al beneficiarilor este de 200 de expozanți anual. Urmează ca această schemă de ajutor de minimis să fie aprobată printr-un ordin al ministrului antreprenoriatului și turismului.

Un nou proiect de investiții va fi demarat la Oradea, cu sprijin guvernamental. Este o investiție care face obiectul memorandumului pe care Guvernul l-a aprobat astăzi, acordarea unui ajutor de stat regional ad-hoc companiei Nokian Tyrs Plc, în contextul în care această companie are intenția să înființeze în țara noastră o unitate de producție anvelope pentru autoturisme, în județul Bihor. Ajutorul de stat va fi acordat sub formă de grant și va avea o valoare de aproape 100 de milioane de euro, mai exact 99,55 milioane euro, fiind acordat pe o perioadă de 5 ani, între 2023 și 2028. Aceste sume de bani vor asigura finanțarea costurilor legate de înființarea fabricii, dar și pentru a aborda deficitul de finanțare aferent acestei investiții, ajutorul de stat urmând a fi acordat după emiterea deciziei de autorizare de către Comisia Europeană. Capacitatea planificată de producție a noii unități este de 6 milioane de anvelope pe an și va încorpora tehnologie de ultimă generație, ceea ce va include și avantaje legate de un nivel ridicat de automatizare și precizie. Valoarea totală a investiției, nominal, este de 642 de milioane de euro, costurile eligibile fiind de 611 milioane de euro.

Astăzi a fost aprobat și proiectul de lege prin care a fost aprobat contractul de finanțare investiții prioritare în domeniul siguranței rutiere în România, un contract între România și Banca Europeană de Investiții, cu o valoare de 50 de milioane de euro. Vor fi realizate în 89 de locații pasaje sub- sau supraterane, sensuri giratorii și alte locații cu măsuri de canalizare, semnalizare, costul total al proiectului fiind de aproximativ 100 de milioane de euro, sumă la care se adaugă și TVA. Implementarea acestui contract va fi asigurată de Ministerul Transportului și Infrastructurii, prin intermediul CNAIR.

Tot astăzi, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții Lărgire la patru benzi DN 1A și măsuri de siguranță rutieră pentru sectorul cuprins între Centura București și intersecția cu şoseaua Chitila-Mogoșoaia, din județul Ilfov. Este o investiție de peste 110 milioane de lei și va fi finanțată din fonduri externe nerambursabile, dar și de la bugetul de stat, iar un alt proiect la care aș vrea să fac referire este cel care va fi realizat la Timișoara, tot în domeniul infrastructurii de transport, așa cum anunța premierul Nicolae Ciucă la debutul ședinței de guvern. - investiții de peste 420 milioane de lei. Este vorba de linia de cale ferată de la Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara, o linie care va permite transportul pasagerilor către municipiul Timișoara, dar și către alte orașe din România, o finanțare realizată din fonduri externe nerambursabile, PNRR, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transportului și Infrastructurii, dar și din veniturile proprii ale CFR, alături de alte surse legal constituite, alte două proiecte de investiții, în valoare de 235 de milioane de lei urmând a fi realizate în Călărași, unde va fi reparat un pod, și la Turda, unde va fi realizată o sală de sport competitivă la nivel național.

Sunt o parte din investițiile pe care, iată, Guvernul le are în vedere la începutul acestui an, un an în care, la fel ca și anul trecut, s-au alocat sume de bani importante în acest domeniu, după ce anul trecut au fost alocate peste 80 de miliarde de lei pentru investiții. Anul acesta, bugetul pe care România îl are la dispoziție pentru investiții este de peste 100 de miliarde de lei, peste 117 de miliarde lei, un nivel record de 7,22% din PIB.

În privința educației, Guvernul a aprobat Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, un moment important pentru învățământul românesc, pentru că este prima dată în România când este adoptată o strategie națională care este dedicată educației pentru mediu și pentru schimbările climatice. Prin acest document sunt stabilite acțiuni clare pentru a crește gradul de educație și conștientizare în rândul copiilor și tinerilor privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu. Unitățile de învățământ vor deveni parteneri strategici pentru a construi un viitor sustenabil, ca atare, elevii și cadrele didactice vor beneficia de tot sprijinul pentru a înțelege, pe de o parte, gravitatea crizei climatice și de mediu, dar și pentru a conștientiza cauzele și efectele acestor crize, alături de modalitățile de a îmbunătăți răspunsul societății față de aceste provocări. Obiectivul este aliniat principiilor proiectului președintelui României, Klaus Iohannis, "România educată", care are în vedere cultivarea respectului pentru mediu, ca parte a valorilor promovate și dezvoltate prin educație. Unul dintre dezideratele asumate în cadrul acestui proiect este ca sistemul de educație să formeze cetățeni responsabili față de societate și mediul înconjurător. De altfel, probabil, vă amintiți, în noiembrie anul trecut, în cadrul summit-ului COP 27, președintele României a susținut declarația națională care vizează promovarea cercetării și inovării pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptările la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de acestea. La baza strategiei stă, de asemenea, raportul Administrației Prezidențiale "Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile", validat de consultarea publică din 11 februarie anul trecut - o continuare a proiectului "România educată", a cărui operaționalizare este și inclusă ca angajament în strategia națională de apărare a țării. Tot în privința educației, Guvernul a decis fonduri mai consistente alocate acestui sector; prin hotărârea aprobată astăzi costul standard pentru fiecare antepreșcolar, preșcolar sau elev pentru anul în curs crește de la 6.386 lei la 6.834 de lei. Costul se aplică pentru toate cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale în bani, care sunt stabilite prin lege alături de contribuțiile aferente acestora. Majorarea este de 7% în raport cu anul trecut și are loc în condițiile creșterii salariilor în sistemul de învățământ, ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului 168 din 2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare. În plus, valoarea costului standard pentru fiecare antepreșcolar, preșcolar sau elev pentru anul 2023 privind cheltuielile cu pregătirea profesională, evaluarea periodică a elevilor și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar bunuri și servicii crește de la 485 la 570 de lei, o creștere de peste 17% față de anul precedent, care include indicii prețurilor de consum în luna octombrie 2022, față de octombrie 2021.

La final, aș vrea să dau asigurări că Guvernul României este alături de autoritățile din Ucraina și transmite întreaga compasiune pentru pierderea vieții ministrului de interne și a conducerii ministerului, alături de alte persoane care sunt victime ale prăbușirii elicopterului în regiunea Kiev. Premierul României, Nicolae Ciucă, a transmis public mesajul de condoleanțe și de compasiune al domniei sale. Aș vrea să vă asigur că Guvernul de la București continuă să acorde sprijin cetățenilor și autorităților din Ucraina în acest război ilegal, neprovocat și ilegitim. De altfel, chiar și în ședința de astăzi a Executivului s-a decis scoaterea din Rezerva de Stat a unor produse alimentare care vor fi donate sub forma ajutorului umanitar Ucrainei. Acestea au fost principalele elemente pe care am dorit să vi le prezint public și vă stau la dispoziție dacă aveţi întrebări.

Reporter: Bună ziua. Referitor la extinderea posturilor în Ministerul Energiei cu 60 de posturi, înțeleg că a trecut de Guvern, de şedinţă?

Dan Cărbunaru: Este o decizie care a fost amânată. Cel mai probabil va fi luată în discuție la următoarea ședință de Guvern.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: Ce date sunt la nivel național cu privire la calitatea apei potabile?

Dan Cărbunaru: Sunt date pe care rețelele gestionate de Institutul Național pentru Sănătate Publică le gestionează și prin intermediul DSP-urilor, colectează aceste elemente la nivel local. Colegii de la comunicare din cadrul INSP vor fi pregătiți să vă dea mai multe detalii în privința acestor elemente statistice pe care le gestionează.

Reporter: Ştim că în ședința de astăzi a fost discutată și o notă referitoare la restituirea unor sume de bani încasate din contribuția la sănătate pensionarilor cu pensii de peste 4.000 de lei. A fost sau nu a mai fost discutată această notă?

Dan Cărbunaru: Nu cred că a făcut parte din discuțiile care s-au purtat astăzi în cadrul ședinței de guvern.

Reporter: Ok, mulțumesc.

Reporter: De ce nu a făcut parte? Era o notă care era înscrisă pe ordinea de zi. Ați scos-o de pe ordinea de zi?

Dan Cărbunaru: Vom verifica și... De altminteri, lista completă a temelor discutate a fost prezentată public și elementele legate de ceea ce se confirmă ca discuții în cadrul ședinței de guvern vor fi prezentate în comunicatul de presă de la final, care va include lista exactă a acestor elemente.

Reporter: Voiam să vă întreb dacă în ședința de guvern a fost prezentată cumva o analiză a tragediei din județul Gorj sau unele concluzii după vizita ministrului energiei de aseară?

Dan Cărbunaru: După cum am comunicat încă de ieri, primul ministru, încă de la anunțul acestui tragic eveniment, a fost în contact cu autoritățile, a discutat cu secretarul de stat din cadrul MAI, doctorul Raed Arafat, și a dispus ca ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, să meargă acolo pentru a verifica personal stadiul în care măsurile pe care autoritățile trebuie să le ia în această zonă decurg. Este și motivul pentru care, aflat încă acolo, ministrul Virgil Popescu nu a fost prezent la ședința de guvern de astăzi, fiind reprezentat de un secretar de stat. Premierul a cerut public, de altminteri, ca în cel mai scurt timp Ministerul Energiei și celelalte autorități responsabile să prezinte o evaluare a ceea ce s-a întâmplat acolo și măsurile necesare pentru a consolida măsurile de protecție pentru muncitorii din cadrul minei respective, dar în general pentru ceea ce se întâmplă la complexul CE Oltenia.

Reporter: Când vom putea avea această analiză?

Dan Cărbunaru: Cât mai curând, cel mai probabil săptămâna viitoare toate aceste evaluări, însoțite de un plan de măsuri, vor fi prezentate Guvernului și, evident, opiniei publice.

Reporter: Domnul ministru a vorbit despre demisii în cadrul companiei, dar astăzi s-a vorbit și despre demisia dânsului. Sunt informații, au fost discuții la nivel de guvern? Puteți să ne lămuriți?

Dan Cărbunaru: Deciziile legate de exercitarea funcției publice, pe lanțul de răspundere care intervine în cazul acestui tragic accident, unele dintre ele am văzut deja că se întâmplă și sunt legate de decizii personale a celor care au ales să își depună mandatul, mă refer la o parte din managementul local, dar în privința evaluării de ansamblu a responsabilităților şi pe cale de consecinţă şi măsurile care vor fi decise, vă asigur că vor fi prezentate toate aceste elemente când va fi evaluată întreaga situaţie, deci lanţul de responsabilități se va reflecta în mod coerent şi corespunzător la finalul acestei evaluări.

Reporter: Guvernul aşteaptă vreo demisie?

Dan Cărbunaru: Demisia e un act unilateral, nu se pune problema de a aştepta o demisie, ci de a avea o evaluare corectă a celor întâmplate, din perspectiva responsabilităţilor şi, în planul doi, asumarea acelor responsabilităţi.

Reporter: Este luată în calcul și o eventuală plecare din Guvern a domnului Vrgil Popescu /.../?

Dan Cărbunaru: N-aș vrea să vorbesc despre decizii personale, după cum ați...

Reporter: /.../

Dan Cărbunaru: ...în funcție de rezultatul acestor evaluări și în funcție de cum va arăta această, dacă vreți, înlănțuire a responsabilităților, nu putem exclude la acest moment nicio opțiune, dar este prematur, pentru că în acest moment toate aceste responsabilități trebuie să se reflecte în realitatea care va fi constatată în teren. Prioritatea la acest moment a fost luarea celor mai rapide măsuri pentru a asigura intervenția autorităților în cazul care s-a petrecut ieri. În această a doua etapă, se evaluează responsabilitățile pe lanțul ierarhic în legătură cu acest accident. Și, la finalizarea acestor proceduri vom fi în măsură, la nivelul Guvernului, să prezentăm inclusiv această zonă de responsabilitate care să antreneze și decizii.

Reporter: /.../ despre evaluări, vorbim despre o evaluare făcută și la nivelul Ministerului Energiei?

Dan Cărbunaru: Lanțul de evaluare implică de la ceea ce s-a întâmplat la nivelul minei respective la nivelul companiei, până la ceea ce înseamnă managementul acestui domeniu, dar, repet, suntem într-o etapă în care evaluare este în curs, ca atare doar după finalizare vom vedea și în ce constau responsabilitățile punctuale ale persoanelor implicate.

Reporter: /.../

Dan Cărbunaru: Responsabilitățile care urmează a fi stabilite se bazează pe responsabilitățile legale și pe atribuțiile pe care fiecare dintre elementele acestei structuri ierarhice le are de gestionat, deci, se va face o evaluare care se bazează, pe de o parte, pe ceea ce s-a întâmplat și, pe de altă parte, pe atribuțiile care le revin celor care răspund de acest domeniu.

Reporter: Noi știm în momentul acesta de trei anchete: una a Corpului de Control al Ministerului Energiei la Complexul Energetic Oltenia, un dosar penal deschis de IPJ Gorj și o altă anchetă realizată de ITM Gorj. Spuneți că pe lângă aceste anchete în desfășurare Guvernul realizează propria sa verificare? La cine s-ar referi aceste...?

Dan Cărbunaru: Toate aceste anchete la care faceți referire sunt efecte legale, normale pe care autoritățile responsabile le antrenează. Lucrul la care eu mă refeream era cerinţa premierului României de a avea, cât mai curând, cel mai probabil săptămâna viitoare, o evaluare a lanțului de responsabilități și a măsurilor luate în această situație.

Reporter: Cine face această evaluare?

Dan Cărbunaru: Premierul României a dispus astăzi acest lucru. Asta înseamnă că la nivelul Guvernului se va constitui o echipă care va evalua toate aceste responsabilități și care va avea mai mult ca sigur în calcul și elemente care decurg din mersul propriu-zis al anchetei, în funcție de responsabilitățile fiecărei autorități, deci nu vorbim de o anchetă paralelă, ci de integrarea unor elemente care țin de mersul anchetelor derulate de instituțiile pe care le-ați menționat și evaluarea lor la nivel guvernamental.

Reporter: Inclusiv a activității Ministerului Energiei...

Dan Cărbunaru: Mă refer la toate responsabilitățile care pot fi antrenate în acest context. Dar nu mă pot antepronunța, deoarece este o evaluare care abia a fost dispusă. Vă rog, dacă mai aveți întrebări..

Reporter: Aş mai avea eu o întrebare pe subiectul acesta. Ați spus că integrați cele trei anchete, elemente din cele trei anchete, corect? Din ancheta poliţiei, a ITM...

Dan Cărbunaru: Elemente care pot să reiasă din verificări. Sigur, nu vorbim acum de ancheta judiciară în sine, care are un parcurs propriu și nu poate...

Reporter: Asta voiam să vă întreb. Adică cum aveți acces la datele din ancheta penală care are caracter secret?

Dan Cărbunaru: Mă bucur că ați făcut această... Experiența de presă pe care o aveți și care e cunoscută public cu siguranță a inclus și răspunsul la această întrebare. Nu se pune problema utilizării unor date care țin de o anchetă judiciară, ci de evaluarea unor autorități care au atribuții legale și care fac parte, să spunem, din structurile guvernamentale și care...

Reporter: Adică ITM şi Ministerul Economiei?

Dan Cărbunaru:.... şi care pot prezenta elemente de evaluare privind responsabilitățile care apar.

Reporter: Chiar dacă decizia se va amâna pentru ședința următoare de guvern, ne puteți spune, vă rog, aceste 60 de posturi de la Ministerul Energiei cum vor fi ocupate, ce vor face noii angajați și, mai ales, care sunt costurile suplimentare prevăzute pentru salarizare?

Dan Cărbunaru: În primul rând, ca și în alte situații, nevoia de a avea specialiști, raportat la faptul că în această perioadă, România. trebuie să absoarbă peste 80 de miliarde de euro reprezentând aici, dacă ne raportăm la acest an, bani europeni din cadrul financiar multianual 2014-2020 pentru care mai avem la dispoziție doar acest an pentru a nu pierde din finanțările europene, la care se adaugă finanțările din PNRR și cadrul financiar multianual 2021-2027 care, la rândul său. antrenează aproximativ 50 de miliarde de euro, de atras de România până în 2029. În cazul specific la care vă referiți, în cazul Ministerului Energiei, pentru că sunt și alte ministere care au avut nevoie să-și constituie un grup de specialiști care să absoarbă aceste fonduri europene cu un volum mult mai mare decât cel precedent și am văzut acest efort făcut cu succes de Guvernul României și de autoritățile responsabile, atingând nivelul record de 11,3 miliarde de euro absorbiți de țara noastră în cursul anului trecut; la Ministerul Energiei e necesară o echipă de specialiști care să utilizeze banii din fondul de modernizare și alte tipuri de fonduri care pot contribui la modernizarea, dezvoltarea sistemului energetic al României și, pe acest fond, apare această cerință. De fiecare dată când au fost antrenate astfel de măsuri, ele s-au încadrat în cheltuielile bugetare prestabilite, fiind, bineînțeles, justificate de nevoia de a folosi totuși miliardele de euro pe care Uniunea Europeană ni le pune la dispoziție.

Reporter: Ne puteți da, totuși, o estimare a acestor cheltuieli bugetare referitoare la angajați?

Dan Cărbunaru: Cred că Ministerul Energiei poate să vă prezinte această sumă, mai ales că a fost minister inițiator. Repet, raportul dintre sumele cheltuite pentru angajarea celor 60 de oameni la care vă referiți și miliardele de euro care sunt la dispoziția României pentru fondul de modernizare sau prin intermediul PNRR, pentru sectorul energetic, în mod specific, trasează până la urmă o decizie logică pe care, cel mai probabil, săptămâna viitoare o să o și anunțăm.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu.

Reporter: O lămurire. Ați prezentat săptămâna trecută proiectul referitor la cardurile de energie. Potrivit informațiilor noastre, Guvernul ia în calcul o nouă ordonanță care să introducă posibilitatea ca aceste persoane care primesc cardurile să poată plăti și online, pe site-ul poștei. Ne puteți da mai multe detalii despre acest proiect și dacă se va afla în curând pe masa Guvernului?

Dan Cărbunaru: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a și reușit, practic, finanțarea acestui demers prin care voucherele pentru energie să ajungă la cei aproape 4 milioane de beneficiari, pe lângă inițiativa propriu-zisă, desigur că analizează și caută de fiecare dată modalități pentru a-i ajuta pe oameni să acceseze efectiv aceste forme de ajutor atât de necesare. Deci, în măsura în care va fi finalizată această formulă de a-i sprijini, desigur că ea va fi comunicată public la nivelul inițiatorului și, după cum v-ați obișnuit de altminteri, domnul ministru Marcel Boloș va fi bucuros să vină și să vă dea toate detaliile. Este un mecanism care periodic este îmbunătățit și în sistemul..., cel puțin în sistemul acesta compensator, pe care Guvernul României l-a aplicat după un model pe care l-am văzut într-un fel rulând și în alte state europene, acela de a veni și în sprijinul economiei, al mediului de afaceri, dar și în sprijinul cetățenilor vulnerabili, periodic apar pachete de optimizare, care țin pasul atât cu dinamica din piață, cât și cu nevoile pe care oamenii sau economia le resimt, deci, în acest caz specific, în măsura în care ministerul de resort va simți nevoia să îmbunătățească mecanismul de aplicare, cu siguranță că o va face și noi o să prezentăm acest lucru public.

Reporter: O scurtă precizare. Proiectul legat de calitatea apei a trecut de ședința de guvern?

Dan Cărbunaru: Desigur.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută!

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.