Government of Romania

12/08/2022 | Press release | Distributed by Public on 12/08/2022 08:04

Declarații susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul ședinței de guvern din 8 decembrie

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Nicolae-Ionel Ciucă: Bună ziua. Începem ședința de guvern. Înainte de a intra în agenda zilei, am să fac referire, sigur, la subiectul cel mai fierbinte, care are loc în acest moment, se desfășoară, de fapt, la Bruxelles, ședința Consiliul JAI. Acolo este dezbătută și se negociază aderarea României la spațiul Schengen. Față de comunicatul pe care l-am dat ieri, nu a apărut niciun fel de modificare. Ne exprimăm în continuare încrederea că, așa cum toate țările europene, mai puțin Austria, au înțeles și susțin aderarea pe merit a țării noastre la spațiul Schengen, vom avea un vot în final, vot care sperăm să fie unul pozitiv, iar în momentul în care vom avea finalizat acest Consiliu, sigur, vom ieși și vom face comunicatul în concordanță cu decizia care va fi luată la ședința Consiliului JAI. Încă o dată, este foarte important să înțelegem că România a făcut eforturi pentru a îndeplini toate cerințele și standardele acquis-ului Schengen. Acest lucru a fost confirmat, de facto, de către comisiile de verificare în lunile octombrie și noiembrie și, desigur, de celelalte activități pe care țara noastră le-a desfășurat și pe care, cu certitudine, va continua să le desfășoare, pentru că susținem ferm tot ceea ce înseamnă valori europene și vom continua să susținem și să îndeplinim valorile europene, iar faptul că, în acest moment, cu toții recunoaștem că există o problemă legată de migrație, trebuie, totuși, ca împreună să găsim și soluții. Doar prezentarea problemei nu rezolvă situația. Ca atare, avem nevoie ca și Austria să înțeleagă că este nevoie de o soluție, nu neapărat o soluție tehnică, pentru că este foarte clar că există disponibilitate pentru aceasta, ci și o soluție politică.

În ședința de guvern de astăzi aprobăm pachetul legislației bugetare pentru anul viitor. Discutăm de cele două proiecte ale Legii bugetului pentru anul 2023, strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor și, desigur, ordonanța de urgență care stabilește măsurile fiscal-bugetare. Ca de fiecare dată, și în acest moment subliniez faptul că am avut în vedere să elaborăm un buget realist și echilibrat, ținând cont de întreg contextul de securitate și contextul economic. Am avut în vedere realizările din anul acesta și, desigur, prognoza pentru anul 2023. Ca atare, vom continua programele de susținere economică, vom continua programele de susținere a investițiilor private și publice și, de asemenea, vom continua să avem în lista de priorități menținerea locurilor de muncă și protejarea cetățenilor de efectele creșterii prețurilor și, desigur, de efectele creșterii inflație. Venim, de asemenea, cu noi măsuri pentru susținerea persoanelor vulnerabile. Toate acestea sunt cuprinse în deciziile pe care le-am luat atunci când am întocmit bugetul la nivelul fiecărui minister în parte.

Este pentru prima dată când, pentru bugetul pe anul 2023, realizăm o construcție pentru a asigura finanțarea programelor prioritare din toate domeniile de interes pentru cetățeni. Discutăm de 233 de programe incluse la finanțare. Aceste programe sunt rezultatul consultărilor membrilor Cabinetului și reprezentanților tuturor ministerelor. Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor. Trebuie să ducem mai departe politicile și programele pe care ni le-am asumat, pentru domeniul educației, pentru domeniul cercetării și inovării, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru economie, pentru agricultură și, sigur, pentru infrastructura de transport, precum și pentru siguranță și apărare.

Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru că, așa cum am subliniat, avem nevoie în continuare să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor și, desigur, de efectele crizei energetice. Domnule ministru, având în vedere că acestea sunt liniile principale pe care le-am avut în vedere la construirea bugetului pe anul viitor, vă rog să prezentați principalele date din cuprinsul legii.

Adrian Câciu: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc și mulțumesc întregului Cabinet pentru colaborare în construcția legilor bugetare. Bugetul pe anul 2023 pleacă și se construiește pe ceea ce s-a prezentat de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză, referitor la evoluția indicatorilor macroeconomici, în prognoza de toamnă din 2022, respectiv, pentru anul 2023 avem o prognoză de PIB nominal la 1.552,1 miliarde de lei, cu o creștere reală de 2,8%, în încetinire față de ceea ce a însemnat creșterea economică prognozată pentru 2022, care a fost de 4,6%. Dar o reducere a deficitelor este cel mai important lucru, de aceea și construcția bugetară a urmărit acest lucru, reducere a deficitelor gemene, respectiv deficitul de cont curent scade la 8,5% din PIB, de la 8,8 și deficitul public scade la 4,4% din PIB, de la 5,7%. De asemenea, se are în vedere o descreștere a nivelului inflației până la valoarea medie anuală de 9,6, cu un obiectiv ca inflația în 2023 să ajungă, la sfârșitul anului 2023, la 8%, o creștere a salariului mediu brut lunar la 6.789 de lei, de la 6.120, a salariului mediu net lunar de la 4.235 de lei de la 3.801 lei, o creștere a numărului mediu de salariați la 5.252.000 față de 5.175.000 în 2022 și o scădere a ratei șomajului înregistrat la 2,7%, de la 2,9, cât este estimată pentru anul 2022.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare pe care am avut-o în vedere și o avem în vedere, sunt reprezentate de continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menținerea și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă, care să asigure o tranziție ecologică, eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare, care să conducă la eliminarea vulnerabilităților din economie și să asigure un nivel de trai, pe cât se poate, decent. De asemenea, se continuă realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea țintei de deficit prevăzut în regulamentele europene, până la sfârșitul anului 2024.

Bugetul pe anul 2023 este construit, din punctul nostru de vedere, dar și în baza - am văzut astăzi și opinia Consiliului Fiscal - este construit prudent și echilibrat și axat major către investiții. Avem o alocare de 7,2% din PIB în anul 2023, pentru investiții, respectiv un volum nominal de 112 miliarde de lei, dar, în același timp, echilibrăm și pe partea de stimuli către economie și pe partea de sprijin pentru populație, mai ales în scopul și în lupta de a combate cât se poate de mult din erodarea puterii de cumpărare care a fost produsă de inflație. Aș trece la câteva - dacă-mi permiteți - câteva cifre mari de la ministere, după care...

Nicola-Ionel Ciucă: Vă rog!

Adrian Câciu: Avem instituții cu alocări mai mari decât în anul 2022, avem Ministerul Apărării, care, așa cum ne-am asumat cu toții, începând cu 2023, alocarea crește la 2,5% din PIB; avem Ministerul Agriculturii, o creștere cu 7%, la 25 miliarde de lei; avem Ministerul Afacerilor Interne, o creștere de 12,17%, la 25,5 miliarde de lei; avem Ministerul Antreprenoriatelor și Turismului cu 4 miliarde de lei pe care îi acordăm pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii; o creștere de 69,7% la Ministerul Cercetării, păstrându-ne angajamentul să recuperăm gradual, într-un orizont de timp mediu, astfel încât să ajungem în 2025 la 1% din PIB, poate și mai devreme, depinde cât vom putea să și implementăm din programe; la Ministerul Educației, o creștere de 7%, la Ministerul Economiei, o menținere de 702 milioane de lei, la Ministerul Dezvoltării o alocare mai amplă, având în vedere că în 2023 și intră în implementare și programul Anghel Saligny. Căutam Transporturile, domnule viceprim-ministru. La Ministerul Transporturilor, o creștere de 16,6%, un buget care pornește cu 23,3 miliarde de lei și sperăm că la rectificare, de altfel la toate este posibilă o suplimentare, pentru că pe partea de investiții, în 2022 a însemnat un an de angajamente, de contracte, iar 2023 ar însemna un an de implementare, respectiv de execuții; la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, o creștere de 29,7%, o creștere cu 11,7 miliarde de lei, și la Ministerul Mediului o creștere de 7,6%, 3,76 miliarde de lei. De asemenea, la Ministerul Familiei se implementează programele, anul acesta a fost de construcție, iar anul viitor este an de implementare de programe, bugetul alocat fiind de 620 de milioane de lei. Sunt, evident, și ordonatori de credite care, aparent, să spun, au diminuări de alocări. Dar aș vrea doar să specific, în ceea ce privește Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, având în vedere prevederile Ordonanței 119, prin care am schimbat sistemul de decontare a facturilor, a compensării facturilor la energie, practic, banii care se alocau către ministere nu se mai alocă, ei găsindu-se în contul de disponibil din contribuția de solidaritate din care se compensează facturile și astfel se explică, de altfel, scăderi de bugete la cele două ministere, partea de asistență socială, partea la Ministerul Muncii, sau partea de sprijin prin programe păstrându-se intactă, la Ministerul Energiei, partea de investiții păstrându-se intactă chiar cu suplimentare pentru anul 2023. Evident, la final, eu voi participa și la briefing, voi da detalii mai...

Nicolae-Ionel Ciucă: Sigur, după finalizarea ședinței de guvern, o să vă rog să mergeți la briefingul de presă și acolo să furnizați toate detaliile necesare despre bugetul pe anul 2023. Odată aprobat astăzi în ședința de guvern, bugetul va merge la Parlament pentru dezbatere și aprobare, astfel încât, până la mijlocul lunii, până pe 15 decembrie, bugetul să fie aprobat și înaintat spre promulgare președintelui României.

Ultimul punct din partea introductivă: continuăm demersurile noastre de accedere la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, în conformitate cu prevederile foii de parcurs pentru aceasta. Săptămâna viitoare vom merge la Paris, unde vom participa la Forumul Economic al OCDE şi, cu această ocazie, vom depune și memorandumul inițial pentru ca procesul să poată să prindă mai multă consistență, așa cum ne-am angajat în foaia de parcurs. Vă mulțumesc! Vă doresc o zi bună în continuare!