Discursul Președintei Adunării Naționale a Franței, Yaël Braun-Pivet, în plenul Parlamentului Republicii Moldova

Stimate Domnule Președinte Igor Grosu,

Doamnelor și Domnilor Deputați,

Pentru mine este o mare onoare să iau cuvântul în fața dumneavoastră, însoțită de delegația pe care o conduc: Michel Herbillon, Vicepreședintele Comisiei afaceri externe, Delphine Lingemann, Președinta Grupului de prietenie Franța-Moldova, și Anne Genetet, deputata din partea francezilor stabiliți peste hotare.

Este o mare onoare să aduc Moldovei și reprezentanților săi mesajul de prietenie din partea Franței: o prietenie lungă și nestrămutată, o prietenie care capătă astăzi culori europene.

Și cu siguranță nu e o coincidență faptul că, pe lângă aceasta, un francez, Gustave Eiffel, a fost acel care a terminat construcția unui pod emblematic, acel celebru "turn Eiffel culcat" care poartă glorie Unghenilor.

Construirea podurilor între națiuni, apropierea culturilor și civilizațiilor este misiunea noastră primordială: noi -legiuitorii, noi - reprezentanții poporului, noi - democrații, știm că pacea și prosperitatea sunt cele mai prețioase beneficii pe care le putem aduce concetățenilor noștri.

Gustave Eiffel așa a sfătuit noile generații: "Oricare ar fi domeniul vostru de activitate pe care îl alegeți în viață, străduiți-vă să atingeți un progres oricât de mic. Veți contribui astfel la binele general.

Pentru Republica Moldova, această căutare a progresului și a dezvoltării are un scop - Europa, deoarece cu puțin peste un an în urmă, Consiliul European i-a recunoscut, pe 23 iunie 2022, statutul de "țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană".

Da, Republica Moldova se modernizează, se transformă, se pregătește să intre în Uniunea Europeană, iar Franța salută eforturile sale: cele pe care le-a realizat deja și cele pe care trebuie să le întreprindă pentru implementarea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene. Evaluarea verbală recentă, din partea Comisiei, a progreselor realizate de țara dumneavoastră este, de asemenea, foarte pozitivă și eu mă bucur de acest fapt. Nu am nicio îndoială că, pe calea spre aderare, reuniunea din octombrie a acestui an va fi onorată.

Menirea Parlamentului este de a vota reformele majore care transformă o țară adaptându-și structurile la momentul prezentului: acest lucru nu este simplu, am o experiență în acest sens, dar nimic nu înlocuiește dezbaterea parlamentară, cu tot ceea ce presupune schimbarea, ascultarea, căutarea unui bun compromis în interesul suprem al comunității.

Europa este exigentă, sunt conștientă de aceasta, dar aș dori să afirm aici că, în realitate, acesta est un lucru bun. Spun aceasta, având în vedere toată calea parcursă de țara dumneavoastră, precum și etapele care urmează a fi depășite.

Independența justiției este o exigență legitimă într-un stat democratic modern și merge mână în mână cu lupta împotriva corupției și demontarea crimei organizate. Consolidarea concurenței, eficientizând organele de reglementare a piețelor reprezintă o necesitate în Europa de astăzi și în acest domeniu a fost înregistrat un progres considerabil.

Acesta trebuie continuat, la fel cum trebuie să continuăm să reformăm administrarea și managementul finanțelor publice. Participarea societății civile este, de asemenea, un criteriu de evaluare și știu că acesta evoluționează.

În sfârșit și mai presus de toate, țara dumneavoastră s-a angajat cu fermitate să protejeze drepturile omului, ceea ce este un lucru absolut: datoria noastră de parlamentari constă, în primul rând, în garantarea eficacității acestora, prin legiferarea și monitorizarea activității executivului.

Pentru că trebuie să fim mereu conștienți că Europa nu este doar o mare piață cu multiple oportunități comerciale: este un proiect al civilizației care se bazează pe respectul pentru ființa umană și lege.

Nu opun aspectele economice aspectelor legale, acestea merg împreună, deoarece Uniunea Europeană își trage prosperitatea dintr-un anumit număr de garanții politice care ne asigură această stabilitate, această securitate, fără de care nu se poate edifica nimic durabil. Dimpotrivă, spre est, vedem la ce rătăciri conduc arbitrarul și lipsa contraputerilor.

Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă, deci, oferirea răspunsurilor la un oarecare chestionar birocratic, ci dimpotrivă, mai profund, înseamnă împărtășirea cu celelalte popoare ale continentului a unui set de valori fundamentale, respectate chiar de Statul însuși. Este calea pe care a ales-o țara dumneavoastră, beneficiile căreia încep a fi resimțite.

Cu simțul ospitalității care este recunoscut la poporul moldav, ați fost gazde minunate, pe 1 iunie curent, pentru un număr de 46 de șefi de stat și de guvern, în cadrul Summitului Comunității Politice Europene, la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron și a Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. În acea zi, Chișinăul a fost capitala Europei, iar liderii continentali știu acum că pot conta pe Moldova, pe poporul moldovenesc și pe reprezentanții acestuia, în vederea edificării acestei mari democrații europene, singura care ne va feri de tragedii și războaie.

Pentru că, evident, Moldova face parte din marea familie europeană. Țara dumneavoastră își are locul în Europa, este sortită să se alăture Franței în Uniune și vă asigur că vă voi sprijini pe această cale.

Avem atâtea lucruri în comun! O afinitate lingvistică, mai întâi de toate: încă din vremea îndepărtată a Imperiului Roman, cele două limbi surori au aceeași bază latină. Suntem predestinați să ne înțelegem. Numeroși tineri moldoveni învață franceza și o vorbesc cu o ușurință remarcabilă.

Drept dovadă ne servesc premiile câștigate la concursuri și alte olimpiade ale Francofoniei, precum și succesul claselor bilingve și al secțiunilor francofone instituite de universitățile moldovenești. Cunosc și rolul important pe care îl are Alianța Franceză din Moldova și birourile sale regionale.

Întruchiparea acestei francofonii moldave este și Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Recent, am avut plăcerea să ne întâlnim la Paris, cu ocazia unui simpozion privind "Relația franco-moldavă în centrul provocărilor europene", organizat de Delphine Lingemann, care prezidează grupul nostru parlamentar de prietenie.

Republica Moldova, este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1996 și este, astfel, membră a Adunării Parlamentare a Francofoniei.

Dar fondul latin care unește cele două culturi ale noastre nu se limitează la aspectele lingvistice. De pe timpurile Romei antice avem, de asemenea, și conceptul cetățeniei, care conferă drepturi și obligații unei persoane, oricare ar fi originile sale, oricare ar fi confesiunea sa. Cetățeanul este ancorat în orașul său, ancorat în țara sa, prin păstrarea acestei părți a universalului care stă la baza drepturilor omului și a democrației.

În acest sens, aș dori să salut generozitatea cu care atât autoritățile, cât și poporul moldav a primit atât de mulți refugiați ucraineni, care au găsit la voi nu doar adăpost, ci și speranță.

Cetățenia, în zilele noastre, se îmbină cu femininul și vreau să vă mărturisesc satisfacția mea când, în februarie curent, un juriu de jurnaliști întrunit la președinția Adunării Naționale Franceze a decis să acorde Președintei țării dumneavoastră, Maia Sandu, "Premiul Personalitatea Europeană a Anului 2022".

Anterior, am avut plăcerea să mă întâlnesc cu doamna Președintă în Franța, pe 21 noiembrie anul trecut, în cadrul unei întrevederi bilaterale, cu ocazia participării dumneaei la reuniunea ministerială a Platformei internaționale de sprijin pentru Moldova, organizată la Paris. În calitate de primă femeie președintă a Adunării Naționale a Franței, mă bucur că cele două popoare ale noastre au luat tot ce e mai bun din patrimoniul nostru latin, păstrând în muzee patriarhatul antic. Parlamentul dumneavoastră este, de asemenea, foarte feminizat: cu 40% de deputate, acesta depășește chiar puțin forul pe care am onoarea să îl prezidez în Franța.

Printre lucrurile care ne unesc, îmi permiteți să evoc și vinul? Cu soluri viticole, Moldova și Franța stăpânesc la cel mai înalt nivel această artă subtilă de a transforma soarele în plăcere, iar pe dealurile voastre renumite știu că au răsărit soiurile franceze de struguri: muscat, merlot, chardonnay, riesling, malbec, pinot noir, sauvignon blanc și cabernet sauvignon, care se coc în armonie cu feteasca albă sau neagră din vechea Basarabie. Și mă bucur că am descoperit, în câteva ore, pivnițele impozante de la Mileştii Mici, care se numără printre cele mai mari din lume.

Deci, vinul reprezintă schimb, o anumită cultură a conviețuirii și a solidarității prin care nu vom avea nicio dificultate în a ne pecetlui prietenia. Iar contextul geopolitic nu face decât să consolideze această legătură de simpatie între cele două popoare ale noastre.

Fiind o națiune cu rădăcini adânci, dar un stat tânăr, Republica Moldova face față numeroaselor provocări, exacerbate de războiul din Ucraina.

Într-adevăr, de luni de zile, un conflict absurd și anacronic a însângerat vecinul vostru apropiat. Încălcând dreptul internațional, trupele rusești au intrat pe teritoriul unui stat recunoscut, membru al Organizației Națiunilor Unite și al Consiliului Europei. Sate răvășite, persoane strămutate, suferință, destabilizare, haos - iată bilanțul acestei nebunii. Ucraina rezistă cu toate forțele sale la această agresiune condamnată de toate țările membre ale Uniunii Europene și NATO. Obiectivul nostru este și rămâne de a pune capăt acestui conflict sângeros.

La crimele de război, la amenințările la adresa securității nucleare mondiale, se adaugă și criza ecologică și umanitară cauzată de distrugerea barajului de la Kahovka. Evenimentele recente care au avut loc în Rusia nu pot să nu stârnească îngrijorări: acestea mărturisesc riscuri de instabilitate cu consecințe alarmante pentru întreaga lume și, în acest context de mare incertitudine, se cere cea mai mare vigilență.

În prezența unor astfel de pericole, țara dumneavoastră reprezintă un spațiu avansat al democrației și al legii și doresc să îmi exprim admirația și sprijinul meu.

Ca și Ucraina, Republica Moldova a văzut forțele separatiste în acțiune, având un conflict latent pe teritoriul său. În pofida presiunilor și a amenințărilor, în pofida șantajului și a acțiunilor de dezinformare, țara dumneavoastră a menținut cursul, apărând atât democrația în curs de dezvoltare, cât și suveranitatea sa. Nu sunteți singuri în această luptă!

Puteți conta pe sprijinul nostru, așa cum demonstrează lansarea recentă de către Uniunea Europeană, în cadrul politicii de securitate și de apărare comună, a misiunii civile EUPM (Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene) pentru a vă ajuta în combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării.

Franța, care a fost una dintre primele țări ce a deschis, în 1992, o ambasadă la Chișinău, își reafirmă prin vocea mea sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Avem niște legături vechi și, în același timp, actuale între cele două țări ale noastre, istoria fortificând prezentul nostru. Și tocmai pentru a întări aceste legături mi-am dorit să vin să vă cunosc.

Diplomația parlamentară există dacă credem în ea și, în ce mă privește, cred mult în ea. Grupurile noastre de prietenie sunt foarte active. Domnule Președinte Igor Grosu, îmi doresc să semnăm un Memorandum de Înțelegere la nivel interparlamentar între forurile noastre legislative, așa cum am semnat un astfel de memorandum anul trecut cu Rada ucraineană.

Prin acest acord, am putea să anticipăm astfel partea pe care o va lua Adunarea Națională a Franței în proiectul de înfrățire europeană care urmează a fi lansat în septembrie curent, în favoarea Parlamentului moldav.

Prin crearea de legături dintre Parlamente, prin organizarea de întâlniri între omologi, consolidăm democrația și o promovăm dincolo de frontiere.

Cel mai renumit fost ministru francez al justiției, Robert Badinter, care a abolit, în 1981, pedeapsa cu moartea în Franța, este fecior și nepot al unor refugiați din Basarabia - tatăl său a studiat la liceul din Chișinău, unde a descoperit operele lui Victor Hugo, și a fost firesc ca, fugind din calea pogromurilor, să aleagă Franța.

Am avut ocazia să-l cunosc pe Robert Badinter. Dumnealui, de asemenea, îl admiră pe Victor Hugo, poetul, umanistul, dar și deputatul vizionar care declara acum un secol și jumătate următoarele:

"Să punem capăt imperiilor ucigătoare. Să punem botniță fanatismului și despotismului. […] Republica Europa, Federația continentală, nu există altă realitate politică decât aceasta. Acest fapt este dovedit prin raționament, dar și prin evenimente."

În acest spirit, sunt fericită că am putut să vă transmit salutul prietenesc și sprijinul fidel din partea Franței, sora dumneavoastră latină și europeană, prietena dumneavoastră pentru totdeauna.

Trăiască prietenia franco-moldavă! Trăiască Republica Moldova în Europa!

Vă mulțumesc.

*******

FR

Monsieur le Président, cher Igor Grosu,

Mesdames et messieurs les députés,

C'est un grand honneur, pour moi, de prendre ici la parole, accompagnée de la délégation que j'ai le plaisir de conduire : Michel Herbillon, vice-président de la commission des affaires étrangères, Delphine Lingemann, présidente du groupe d'amitié France-Moldavie, et Anne Genetet, députée des Français établis hors de France.

C'est un grand honneur de porter à la Moldavie et à ses représentants le message d'amitié de la France : une amitié ancienne et indéfectible, une amitié qui prend aujourd'hui les couleurs européennes.

Et ce n'est certainement pas un hasard, d'ailleurs, si ce fut à un Français, Gustave Eiffel, qu'échut la construction d'un pont emblématique, cette fameuse « tour Eiffel couchée » qui fait la gloire d'Ungheni.

Bâtir des ponts entre les nations, rapprocher les cultures et les civilisations, c'est là notre première mission: nous législateurs, nous représentants du peuple, nous démocrates, savons que la paix et la prospérité sont les bienfaits les plus précieux que nous puissions apporter à nos concitoyens.

Gustave Eiffel donnait ce conseil aux nouvelles générations : « Quelle que soit la branche que vous avez choisie, dans votre vie future, appliquez-vous à développer un progrès aussi minime soit-il. Vous en ferez un bien général. » Pour la république de Moldavie, cette quête de progrès et de développement tend vers un but : l'Europe, puisqu'il y a un peu plus d'un an, le Conseil européen du 23 juin 2022 lui a reconnu le statut de « pays candidat à l'adhésion à l'Union européenne ».

Oui, la république de Moldavie se modernise, se transforme, se prépare à entrer dans l'Union européenne et la France salue ses efforts : ceux qu'elle a déjà accomplis et ceux qu'elle doit consentir pour mettre en œuvre les neuf recommandations de la Commission européenne. La récente évaluation orale, par la Commission, des progrès réalisés par votre pays est d'ailleurs très positive et je m'en félicite. Sur la voie de l'adhésion, le rendez-vous d'octobre prochain sera honoré, je n'en doute pas.

C'est toute la grandeur du Parlement que de voter les grandes réformes qui métamorphosent un pays
et adaptent ses structures au temps présent : ce n'est pas simple, j'en ai l'expérience, mais rien ne remplace le débat parlementaire, avec ce qu'il comporte d'échange, d'écoute, de recherche du bon compromis dans l'intérêt supérieur de la collectivité.

L'Europe est exigeante, j'en ai conscience, mais je voudrais affirmer ici qu'en réalité, c'est un bien.
Je le dis en mesurant tout le chemin parcouru par votre pays, et en considérant aussi les étapes qui restent à franchir.

L'indépendance de la justice est une exigence légitime dans un État démocratique moderne, et elle va de pair avec la lutte contre la corruption et le démantèlement de la criminalité organisée. Renforcer la concurrence, en rendant plus efficaces les organes de régulation des marchés, est une nécessité dans l'Europe d'aujourd'hui et, dans ce domaine, des progrès substantiels ont été constatés. Ils doivent être poursuivis, tout comme il faut continuer à réformer l'administration et la gestion des finances publiques. La participation de la société civile constitue également un critère d'appréciation et je sais qu'elle se développe.

Enfin et surtout, votre pays s'est engagé résolument dans la protection des droits de l'Homme, qui est un absolu : notre devoir de parlementaires consiste d'abord à en garantir l'effectivité, en légiférant et en contrôlant l'action de l'exécutif.

Car nous devons toujours en avoir pleine conscience, l'Europe n'est pas seulement un grand marché aux multiples opportunités commerciales : c'est un projet de civilisation, reposant sur le respect de la personne humaine et du droit.

Je n'oppose d'ailleurs pas les aspects économiques aux aspects juridiques, ils vont de pair, car l'Union européenne tire justement sa prospérité d'un certain nombre de garanties politiques qui nous procurent cette stabilité, cette sécurité, sans lesquelles on ne peut rien construire de durable. À l'inverse, nous voyons vers l'Est à quelles errances conduisent l'arbitraire et l'absence de contre-pouvoirs.

Entrer dans l'Union européenne, ce n'est donc pas satisfaire à je ne sais quel questionnaire bureaucratique, mais au contraire, plus profondément, cela signifie partager avec les autres peuples du continent un ensemble de valeurs fondamentales, respectées de l'État lui-même. C'est la voie qu'a choisie votre pays et il commence à en ressentir les bienfaits.

Avec ce sens de l'hospitalité qui est reconnu à la population moldave, vous avez merveilleusement accueilli, le 1er juin dernier, pas moins de 46 chefs d'État et de gouvernement, pour le sommet de la Communauté politique européenne, voulu par le Président Macron et la Présidente Sandu.
Ce jour-là, Chisinau a été la capitale de l'Europe et les dirigeants du continent savent maintenant qu'ils peuvent compter sur la Moldavie, sur la population moldave et sur ses représentants, pour construire avec eux cette grande démocratie européenne qui seule nous préservera des drames et des guerres.

Car, à l'évidence, la Moldavie fait partie de la grande famille européenne. Votre pays a toute sa place
en Europe, il a vocation à rejoindre la France dans l'Union et soyez assurés que je vous soutiendrai sur cette voie.

Nous avons tant en commun ! Une parenté de langue, d'abord : depuis la lointaine époque de l'Empire romain, une même base latine soutient nos deux langues sœurs. Nous sommes pour ainsi dire prédestinés à nous comprendre. Nombre de jeunes Moldaves apprennent le français et le pratiquent avec une aisance remarquable. J'en veux pour preuve les prix remportés lors des concours
et autres olympiades de la Francophonie, mais aussi le succès des classes bilingues et des filières francophonesmises en place par les universités moldaves. Et je sais le rôle important joué par l'Alliance française de Moldavie et ses antennes régionales.

Une personnification de cette francophonie moldave est votre Vice-Premier Ministre, ministre des Affaires étrangères et de l'Intégration européenne, Nicu Popescu. J'ai eu récemment le plaisir de le rencontrer à Paris, à l'occasion d'un colloque sur « la relation France-Moldavie au cœur des enjeux européens »,
organisé par Delphine Lingemann qui préside notre groupe d'amitié parlementaire.

La république de Moldavie, depuis 1996, est membre de l'Organisation internationale de la Francophonie et siège, à ce titre, au sein de l'Assemblée parlementaire de la Francophonie.

Mais le fond latin qui unit nos deux cultures ne se limite pas à la langue. Des anciens Romains,
nous avons aussi retenu le concept de citoyenneté: celle qui confère droits et devoirs à un individu,
quelles que soient ses origines, quelle que soit sa religion. Le citoyen est ancré dans sa ville, ancré dans son pays, tout en conservant cette part d'universel qui fonde les droits de l'Homme et la démocratie.
À ce propos, je voudrais saluer la générosité avec laquelle les autorités comme la population moldaves ont accueilli de si nombreux réfugiés ukrainiens, qui ont trouvé chez vous plus qu'un asile : un espoir.

La citoyenneté, de nos jours, se conjugue au féminin et je veux vous confier la satisfaction qui a été la mienne quand, en février dernier, un jury de journalistes réuni à la présidence de l'Assemblée nationale française a décidé de décerner à votre présidente, Maia Sandu, le « Prix de l'Européen de l'année 2022 ».
J'avais eu précédemment le plaisir de la recevoir le 21 novembre dernier, en entretien bilatéral, à l'occasion de sa venue en France pour la réunion ministérielle de la Plateforme internationale de soutien à la Moldavie organisée à Paris. En tant que première femme présidente de l'Assemblée nationale française, je me félicite que nos deux peuples ne conservent que le meilleur de l'héritage latin, en laissant au musée l'antique patriarcat. Votre Assemblée est d'ailleurs très féminisée : avec 40 % de femmes, elle dépasse même de peu celle que je préside en France.

Dans ce qui nous unit, me permettrez-vous d'évoquer aussi le vin ? Terres viticoles, la Moldavie
et la France maîtrisent au plus haut degré cet art subtil de transformer le soleil en plaisir, et sur vos coteaux renommés, je sais que les cépages français se sont épanouis : muscat, merlot, chardonnay, riesling, malbec, pinot noir, sauvignon blanc et cabernet sauvignon mûrissent en harmonie avec le feteasca blanc ou noir de l'ancienne Bessarabie. Et je me réjouis de découvrir, dans quelques heures,
les majestueuses caves de Mileştii Mici, parmi les plus grandes du monde.

Car le vin, c'est aussi l'échange, une certaine culture de la convivialité et de la solidarité par laquelle
nous n'aurons pas de mal à sceller notre amitié. Et le contexte géopolitique ne fait que renforcer ce lien de sympathie entre nos deux pays.

Nation fort ancienne, mais jeune État, la république de Moldavie fait face à de nombreux défis, exacerbés par la guerre en Ukraine.

Depuis des mois en effet, un conflit absurde et anachronique ensanglante votre voisine immédiate.
En violation du droit international, les troupes russes sont entrées sur le territoire d'un État reconnu,
membre des Nations Unies et du Conseil de l'Europe. Villes ravagées, populations déplacées, souffrance, déstabilisation, chaos : tel est le bilan de cette folie. L'Ukraine résiste de toutes ses forces à cette agression que tous les pays de l'Union européenne et de l'Otan condamnent. Notre objectif est et demeure de mettre fin à ce conflit sanglant.

Aux crimes de guerre, aux menaces pesant sur la sécurité nucléaire mondiale, vient de s'ajouter
la crise écologique et humanitaire causée par destruction du barrage de Kakhovka. Les récents événements survenus en Russie ne peuvent que susciter l'inquiétude : ils témoignent de risques d'instabilité aux conséquences préoccupantes pour l'ensemble du monde et la plus grande vigilance s'impose, dans ce contexte de grande incertitude.

En présence de tels périls, votre pays est le point avancé de la démocratie et du droit : et je vous veux dire mon admiration et mon soutien. Comme l'Ukraine en effet, la république de Moldavie
a vu à l'œuvre des forces séparatistes, entretenant un conflit larvé en son sein. Malgré les pressions
et les menaces, malgré le chantage et les actions de désinformation, votre pays a maintenu le cap,
défendant à la fois sa démocratie naissante et sa souveraineté. Dans ce combat, vous n'êtes pas seuls !
Vous pouvez compter sur notre soutien, comme le montre le récent lancement par l'Union européenne, dans le cadre de la politique de sécurité et de défense commune, de la mission civile EUPM pour vous aider à combattre les menaces hybrides et les manipulations de l'information.

La France, qui fut l'un des premiers pays à ouvrir une ambassade à Chisinau, dès 1992, réaffirme par ma voix son soutien indéfectible à la souveraineté et à l'intégrité territoriale de la république de Moldavie.

Entre nos deux pays, les liens sont donc anciens et actuels à la fois, l'Histoire fortifiant notre présent.
Et c'est pour resserrer ces liens que j'ai souhaité venir à votre rencontre.

La diplomatie parlementaire existe si on y croit, et pour ma part, j'y crois beaucoup. Nos groupes d'amitié
sont très actifs et, monsieur le Président, cher Igor Grosu, je souhaite qu'un mémorandum d'entente interparlementaire soit signé entre nos deux assemblées, comme j'en ai signé un l'année dernière avec la Rada ukrainienne.

Par cet accord, nous pourrons aussi anticiper la part que prendra l'Assemblée nationale française
au projet de jumelage européen qui doit être lancé en septembre prochain, en faveur du Parlement moldave.

C'est en nouant ainsi des liens de Parlement à Parlement, en échangeant entre homologues, que nous renforçons la démocratie et la faisons avancer par-delà les frontières.

Le plus célèbre des anciens ministres français de la Justice, Robert Badinter, qui en 1981 fit abolir
la peine de mort en France, est fils et petit-fils de réfugiés de Bessarabie : son père a étudié au lycée de Chisinau, où il a découvert les œuvres de Victor Hugo, et ce fut tout naturellement que, fuyant les pogroms, il choisit la France.

J'ai eu la chance de rencontrer Robert Badinter. Lui aussi admire Victor Hugo, le poète, l'humaniste,
mais aussi le député visionnaire qui déclara ceci, il y a un siècle et demi :

« Finissons-en avec les empires meurtriers.
Muselons les fanatismes et les despotismes. […]
La République d'Europe, la Fédération continentale,
il n'y a pas d'autre réalité politique que celle-là.
Les raisonnements le constatent, les événements aussi. »

Dans cet esprit, je suis heureuse d'avoir pu vous transmettre le salut amical et le soutien fidèle de la France, votre sœur latine et européenne, votre amie de toujours.

Vive l'amitié franco-moldave ! Vive la république de Moldavie en Europe ! Je vous remercie.