Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României, la finalul ședinței de guvern dedicată, în cea mai mare parte, ordonanței care vizează gestionarea cheltuielilor bugetare. Îi mulțumesc foarte mult pentru prezența la briefingul de presă domnului ministru al finanțelor, Adrian Câciu. Dumnealui vă va prezenta detaliile pe care decizia de astăzi a Guvernului le implică, astfel încât, inclusiv prin răspunsurile la întrebări, să poată prezenta tot ceea ce dumneavoastră considerați a fi de interes public în acest context. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Adrian Câciu: Mulțumesc mult! Bună ziua! Sunt sigur că, în mare parte, cunoașteți acest demers al Guvernului de a adopta o serie de măsuri în vederea unei chibzuiri mai corecte, mai eficiente a banului public. Față de forma pe care am avut-o în transparență decizională, în cadrul procesului de avizare, au apărut și câteva modificări pe care le voi anunța. O să reiau pe scurt măsurile de intervenție asupra cheltuielilor ordonatorilor de credite - stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern și derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat tot de către Guvern, reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, cu excepția cheltuielilor din domeniul sănătății și al educației, interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică de către autoritățile și instituțiile publice - aici avem o excepție legată de Programul Rabla pentru autoritățile care achiziționează autoturisme nepoluante - suspendarea ocupării prin concurs sau examene a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice. Și, practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni în fața Guvernului, dacă este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea în continuare de personal, inclusiv în educație și sănătate. Un nou instrument de flexibilizare a achitării facturilor restante către furnizorii de energie electrică, în baza schemei de compensare care funcționează potrivit Ordonanței 27, în sensul în care, până când se pot echilibra sumele din Fondul de tranziție care se alimentează din veniturile excepționale realizate de producătorii din sectorul energetic, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii pot să achite facturile restante la furnizori pe baza deconturilor venite de la ANRE, din bugetele proprii, din alte titluri de cheltuieli. Față de actul normativ pe care îl aveți la dispoziție prin transparență publică, a fost eliminat articolul legat de sporul de doctorat, în baza discuțiilor pe care le-am avut cu sectoarele. Acest articol din Legea salarizării există, rezidă și în Legea salarizării și atunci s-a considerat că o complicare a modului în care este acest articol în Legea salarizării nu este, la acest moment, oportună, urmând ca, în noua Lege a salarizării, să se clarifice mai concret modul în care sporul de doctorat va fi acordat. Pe partea de achiziții de autoturisme și mobilier, s-a introdus o prevedere care spune că, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, procedurile de achiziție publică pentru bunurile prevăzute la aliniatul 1 litera A încetează, dacă nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziție publică. Practic, nu este de ajuns să ai doar invitație de participare, urcată în SEAP, rămân în derulare cele care au parcurs etapa de comunicare a rezultatului procedurii, iar celelalte încetează. Evident, aici nu discutăm -și există excepții concrete în ordonanță - de achizițiile care sunt legate de proiectele cu finanțare europeană, proiectele din PNRR sau proiectele care fac obiectul acordurilor de împrumut pe care România le are cu Banca Mondială. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări, pentru că sunt convins că există întrebări și necesită răspunsuri. Vă mulțumesc.

Reporter: Prin această ordonanță, sperați să aduceţi la buget aproximativ 5 miliarde de lei. Dar ce se întâmplă și cu celelalte măsuri care ar fi avut un impact bugetar poate mai mare? Ați vorbit despre cumul pensie-salariu, despre impozitarea salariilor care depășesc un anumit nivel. Spuneți-ne și în ce stadiu sunt acele măsuri.

Adrian Câciu: Legat de celelalte măsuri care au apărut în spațiu public, după cum știți, partea de abordare a cumulului pensiei cu salariul se va face prin act normativ, la nivel de lege, iar legat de celelalte elemente de posibilități de taxare, discuțiile pe care le-am avut au fost acelea. În primul rând, trebuie să vă spun că încasările statului încep să revină la normalul programat. Deci instituțiile de stat au început să își înțeleagă mai bine rolul și au revenit la un trend de normalitate, pe de o parte. Pe de altă parte, cred că, la acest moment, în care avem această ordonanță, nu se impune să intervenim pe o impozitare.

Reporter: Pe o impozitare progresivă, pe impozitare mai mare?

Adrian Câciu: Haideţi să clarificăm și chestiunea cu impozitarea progresivă. Cred că ați văzut și declarațiile mele, dar și ale liderilor coaliției. Aceste lucruri, dacă vor fi luate în discuție aplicată, se vor întâmpla după ce statul își realizează atribuțiile și după ce se întâmplă ceea ce toți ne dorim: digitalizarea instituțiilor statului.

Reporter: Raportul Băncii Mondiale arăta că dacă s-ar impozita pensiile magistraților, nu s-ar face o economie considerabilă. Cum priviţi acea observaţie şi ce date aveţi dumneavoastră, care ar fi impactul bugetar?

Adrian Câciu: Eu nu mă duc întotdeauna după modelul acesta care spune că o anumită abordare trebuie să-mi aducă un foarte mult prinos la bugetul de stat. E vorba de principii, în primul rând, care înseamnă echitate și justiție socială. Am mai spus-o, populația României este destul de, haideți să spun, supărată pe faptul că există cetățeni care câștigă foarte mult și nu sunt cetățeni din zona privată. Din această perspectivă, nu o să comentez foarte puternic raportul Băncii Mondiale, nici nu era la noi în minister. E vorba de raportul în baza unui alt contract de asistență tehnică pe care, dacă nu mă înșel, Ministerul Muncii îl are cu Banca Mondială. Eu cred că amendamentul prins la Senat este unul corect.

Reporter: Domnule ministru, dar ce se întâmplă dacă o anumită parte a populației se supără mâine că cineva câștigă mai mult? Asta înseamnă că există temei legal ca statul se intervină?

Adrian Câciu: Speculați. Aici este vorba de ceea ce numim pensiile de serviciu și cumulul de venituri la stat. Deci, haideți să nu mai speculăm într-o altă zonă. Este vorba, am mai spus-o și aici aș vrea să oprim acest du-te-vino, să încercăm să ducem toate fricile într-o zonă privată. Statul are datoria, atâta timp cât este plătit de cetățeni, să fie un stat suplu și se manifeste echilibru raportat la veniturile cetățenilor.

Reporter: Dar cu cât le veți impozita, domnule ministru?

Adrian Câciu: Nu se pune problema de așa ceva. Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua. Colegul dumneavoastră din guvern, Sorin Grindeanu, a făcut astăzi o declarație publică, în care a spus că dacă tot vorbim de reduceri și tot vorbim de ordonanța de urgență care privește reducerea de cheltuieli bugetare, ar trebui să ne uităm și la câte ministere avem în acest moment și că am putea funcționa cu mai puţine ministere. Că probabil s-ar putea face reduceri mai mari de acolo. A dat el un exemplu, Ministerul Antreprenoriatului ar putea să funcţioneze cu Ministerul Economiei; la fel, Ministerul Familiei nu-i înțelege rolul și a spus că ar funcționa cu Ministerul Sportului. Cum vedeți, dacă s-ar face?

Adrian Câciu: Sunt convins că atunci când coaliția se va întruni pentru a forma noul guvern, lucru care se va întâmpla foarte curând, vor avea loc aceste analize. Evident, întotdeauna este loc de suplețe la stat. Am spus-o. Nu, nu intru în analiza pe care a făcut-o colegul meu Sorin Grindeanu. Şi eu pot să am propriile mele opinii, nu le expun în spațiul public. Consider că cel mai bine este să fie discutate în coaliție. Scopul, în schimb, trebuie să rămână același. Statul trebuie să devină mai suplu și mai aplecat către cetățean.

Reporter: Dar s-ar putea face reduceri mult mai mari dacă am renunța sau am comasa anumite ministere?

Adrian Câciu: Știți care este problema? Reducerile de cheltuieli bugetare - nu sunt aici cheile. Cheile sunt în buna gestionare a creditelor și a proiectelor pe care le ai la dispoziție. Și o să fac doar o mențiune: avem încă de încasat bani din Exercițiul 2014-2020. Cred că putem să facem un efort să avem o absorbție de 100% la acești bani europeni, care sunt nerambursabili și după aceea se pot face multe, multe, multe, echilibrări pe ordonatorii de credite. Dar vă spun, asta este o chestiune de reformă pe care trebuie să o avem tot timpul în vedere, ca, până la urmă, demnitari ai statului român, ca oameni de stat. Mulțumesc.

Reporter: Și o ultimă întrebare. Astăzi aveți în ordonanța de urgență acel articol în care Ministerul Muncii și Ministerul Energiei pot plăti din fondurile proprii, în cazul în care au nevoie, plățile către furnizori. Doar că a ieșit o mică informație prin presă, în care Ministerul Energiei a spus că nu ar avea sumele necesare pentru a putea plăti. Dar întrebarea este: există în acest moment această discuție, nu are bani, așteaptă să primească banii din partea Ministerului de Finanțe?

Adrian Câciu: A fost clarificat în cadrul ședinței de guvern - are bani. Deci, banii aceștia există. Încă o dată, este un instrument în plus pentru a achita cu celeritate facturile restante. Pentru cei care se întreabă, aceste facturi apar în deficitul ESA de anul trecut, dar în deficitul pe cash de anul acesta pentru că aparțin deconturilor pentru anul trecut. Pe de altă parte, prin acest instrument, pentru a nu mai sta în întârziere pe Fondul de tranziție, pentru că s-a constatat că acest Fond de tranziție în ultimele două-trei luni nu a fost alimentat corespunzător sau raportat echilibrat la ceea ce trebuia plătit, că sunt deconturile, totuși, de anul trecut, octombrie, noiembrie, decembrie, s-a intervenit cu încă un instrument flexibil, astfel încât Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, din creditele bugetare avute la dispoziție pe alte titluri de cheltuieli, sunt autorizate să poată plăti aceste facturi. S-a introdus încă un instrument pentru ca aceste facturi să fie achitate cât mai rapid. Bani sunt, se văd în execuția bugetară. Vă rog, dacă vreți să facem acest lucru, vă pun la dispoziție execuția bugetară de la Ministerul Energiei și Ministerul Muncii.

Reporter: O precizare, vă rog. Dar de unde exact poate să ia banii? Dați-ne niște exemple, că spuneați alte cheltuieli.

Adrian Câciu: Poftim?

Reporter: Dați-ne niște exemple de unde ar putea să îi ia ministerele..

Adrian Câciu: Am discutat cu domnul secretar de stat. Chiar nu este o informație de interes public. Important e ca facturile să fie plătite și cel mai important este ca cetățenii să plătească un preț redus la energie. De interes public acest lucru este. Partea de gestiune și de management...

Reporter: Este de interes public dacă se taie de la cheltuieli...

Adrian Câciu: Nu, nu, nu...

Reporter:... dacă se intră în alte... de la investiții, dacă se intră în alte fonduri.

Adrian Câciu: V-am spus că nu se intră în alte fonduri. Au la dispoziție bani.

Reporter: Bună ziua. Vă rugăm să ne lămuriți cum s-a ajuns în această situație în care vedem, există întârzieri clare la plata către furnizori și, dacă în contextul în care vedem deja de ceva vreme o scădere a prețurilor pe piața de energie, se impune și o redimensionare, o reducere în schema de plafonare pentru facturile la energie. Există aceste discuții de schimbări ale schemei?

Adrian Câciu: Cred că este necesară o reanalizare a schemei, dacă mă întrebați, și adaptarea ei la prețurile de piață de acuma, dar cu păstrarea următorului scop: economia și cetățenii nu trebuie să plătească erorile sau distorsiunile unei piețe imperfecte în continuare. Adică trebuie să înțelegem că acum avem un preț la energie scăzut, avem o inflație - astăzi a fost anunțată o inflație de 11,2%. Principala cauză a acestei scăderi a inflației o reprezintă intervenția guvernului, criticată de-a lungul timpului de piață, asupra prețurilor la energie. Deci, iată un efect care se va propaga într-un orizont de timp și către populație. De fapt, se simte la facturi, dar se va simți și în celelalte prețuri la bunuri și servicii. Drept pentru care sunt necesare o analiză pe noul context de preț mediu pe ultimele luni, dar și pe futures, pentru că ceea ce avem în burse - se observă un preț mult mai mic anul acesta decât anul viitor - și o adaptare, dacă vreți, a plafoanelor sau a modului de sprijin pentru cetățeni și pentru economie la noul context.

Reporter: Cu alte cuvinte, domnule ministru, vorbim despre reducerea sprijinului acordat.

Adrian Câciu: Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu. Vă rog să nu introduceți lucruri pe care nu le-am spus. Adaptarea unei scheme poate să însemne prețuri și mai mici. Deci, vedeți, e o diferență, da? Haideți să vedem care e rezultatul analizei, când se va face, cu siguranță în următoarea perioadă, pentru a ajunge la prețuri care sunt, până la urmă, cele din piață.

Reporter: Aș dori să vă mai întreb, apropo de ceea ce spuneați, această schemă de plafonare este valabilă teoretic încă doi ani de acum înainte, 1,5 an de acum... Doi ani...

Adrian Câciu: Şi este foarte lăudată la nivel european.

Reporter: Totuși, în interiorul acestor doi ani s-ar putea întâmpla foarte multe lucruri. Când va fi făcută această analiză privind...

Adrian Câciu: Ştiţi care e cel mai important lucru care ar trebui să întâmple? Să vedem investiții! România a avut 30 de ani de declarații cu privire la investițiile în sectorul energetic.

Reporter: Care nu se vor face în doi ani de zile, totuşi!

Adrian Câciu: Să le vedem începute. Am văzut o investiție care s-a dat anul trecut în exploatare, nu?, privind gazele la Marea Neagră. Eu cred că România, dacă are de făcut ceva în acești doi ani, are de trecut de la dezideratul declarativ al investitorilor, dar și al guvernelor - de la vom face la am început, iată se întâmplă sau s-a făcut! De asta s-a și dat un astfel de orizont de timp, în care economia e protejată. Apropo de economia protejată, se trec cu vederea foarte ușor niște elemente de investiții în România. Această schemă care a adus o predictibilitate pe piață din perspectiva prețurilor la utilități, să știți că a atras foarte mult investitorii în România. Pe de o parte, pe cei străini, pe de altă parte, pe cei care sunt în România și care, cunoscând că prețul este predictibil și de ce spun asta?, pentru că trebuie să ne uităm ce se întâmplă în țările din jur, unde nu s-a intervenit și acolo există o teamă de a investi, pentru că cel care investește nu știe cu ce se va confrunta peste un an sau peste șase luni. În România, s-a obținut acest orizont de predictibilitate, care de fapt se vede în ce? În formarea brută de capital fix, adică trecerea până la urmă a creșterii economice de la o creștere pe consum la o creștere pe investiții. Ușor, ușor, lucrurile astea prind contur. Ceea ce trebuie făcut este: trebuie continuate și trebuie accentuate.

Reporter: Și o ultimă lămurire. S-au pus pe masă câteva variante de modificări aduse acestor scheme de plafonare.

Adrian Câciu: Deocamdată nu discutăm de acest lucru. La acest moment, când discutăm, avem o ordonanță care a oferit încă un instrument de finanțare pentru plata deconturilor la această schemă. Dar când se vor face aceste analize, vor fi toate variantele și va fi discuție cu tot sectorul, cum a fost și anul trecut.

Reporter: Lăsați asta ca următorul guvern să discute?

Adrian Câciu: Nu, aici nu e cu moștenire, e ceva care trebuie făcut în interesul economiei. Încă o dată: asta este de fapt o chestiune pe care sper s-o înțelegem odată. Guvernele se manifestă în dinamica economică. Nu există un lucru pe care l-ai bătut în cuie pentru un an de zile. Trebuie să te manifești în dinamica economică, să te adaptezi și să vii cu măsuri în sprijinul acelei dinamici. Dacă doar stai, pentru că ai spus ceva la un moment dat și nu mai schimbi cadrul de acțiune, s-ar putea să existe un decalaj între acțiunea ta guvernamentală, care ar fi trebuit să fie în beneficiul cetățenilor, și ceea ce se întâmplă în realitate. Ori Guvernul Ciucă, dar și următorul guvern cu siguranță asta va face. Va fi în dinamică, se va adapta la ceea ce este necesar pentru a sprijini economia și cetățenii.

Reporter: Mulțumesc.

Adrian Câciu: Mulţumesc şi eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, puteți să ne dați mai multe detalii în legătură cu acea limită de credite bugetare pentru ordonatorii de credite finanțați din bugetul pensiilor? Practic, cu alte cuvinte, guvernul ar pune o limită lunară pentru acești ordonatori de credite?

Adrian Câciu: Nu. Bugetul României are o serie de cheltuieli rigide care se întâmplă lună de lună și pe acelea nu intri să diminuezi cheltuielile permanente. Pe alte cheltuieli care sunt într-o dinamică poți să intervii la limitele lunare de cheltuieli. Haideți să vă mai spun un lucru. Asta se vede și în viteza cu care cheltuielile cresc, din luna martie se acționează în acest sens. Guvernul a aprobat lunar limite lunare de cheltuieli, martie-aprilie-mai. Acum doar permanentizează, cel puțin, mă rog, temporar, pentru anul acesta, această măsură. Nu au fost probleme și cred că dumneavoastră sunteți primii care ați fi aflat dacă sunt probleme în așezarea acestor limite de cheltuieli, drept pentru care de ce să nu continuăm să funcționăm, încă o dată, chibzuit, cu analiză. Și, atenție, acolo unde este necesar, ordonatorul de credite vine în fața guvernului cu un memorandum și solicită o suplimentare de credite de angajament sau credite bugetare. În contextul acesta, întreg guvernul, dar mai ales primul ministru, vede pe ce se duc banii dumneavoastră.

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb, spuneați că investițiile sunt cele mai importante tocmai pentru a ține prețurile jos. În schimb, în condițiile în care furnizori de energie, oameni din piață se plâng că nu primesc banii înapoi de la guvern, ce garanții le oferiți că își vor primi banii care sunt restanți în acel....

Adrian Câciu: Sunt. Au primit peste 9 miliarde de lei. Aș vrea să nu introducem....

Reporter: Este adevărat, problema e că ei se plâng că de câteva luni...

Adrian Câciu: Să vă spun un lucru, apropo de furnizori. Furnizorii care au vrut să investească au investit, iar eu, personal, ca ministru de finanțe - nu eu, dar prin băncile pe care le gestionăm la Ministerul de Finanțe - le-am oferit credite de investiții. Deci, cine are de investit în țara asta întotdeauna a avut ușa deschisă. Să nu ne îngrijorăm doar la modul general că s-ar putea să nu mai. Toată lumea care a avut nevoie de bani pentru investiții a găsit în Guvernul României, în miniștrii de resort, soluții de a-și finanța investiția. Chiar unul dintre furnizori, dacă nu mă înșel, achiziționează un parc fotovoltaic. Cred că a fost prin presă lucrul acesta. Deci, încă o dată, să nu ducem lucrurile într-o zonă de genul acesta de impredictibilitate. Pe partea de cash-flow, și acolo am intervenit. Dacă vreți să vă mai spun un lucru pe care nu l-au spus, dar nu e nicio problemă, că nu sunt un om care să ies întotdeauna să spun - vai, ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanțe. Pe partea de cash-flow, au fost constituite instrumente de finanțare la furnizorii de energie pentru a-și asigura elementele de cash-flow necesare pentru achiziția în continuare a energiei atunci când au fost eventuale întârzieri la plată.

Reporter: Bun, și atunci, practic, prin ordonanța pe care ați adoptat-o astăzi, cum se asigură acest mecanism, că știm, cel puțin la Ministerul Energiei, este o diferență de plată de 1,3 miliarde. Care este mecanismul prin care furnizorii își vor primi banii astfel încât să nu ducă lipsă de lichidităţi, iar noi să avem energia de care avem nevoie.

Adrian Câciu: Este exact același ca și până acum mecanismul de plată către furnizori pe care îl va practica Ministerul Energiei. Doar sursa de finanțare a fost suplimentată. Practic, avem mai multe surse de finanțare a acelui mecanism de plată.

Reporter: Care sunt acestea exact? Deci, ministerele vor primi bani de la bugetul de stat...

Adrian Câciu: Nu, au bani în buget.

Reporter: A! Au bani în buget!

Adrian Câciu: Şi pot să redirecționeze banii pe care îi avem pe alte credite bugetare către plata cu prioritate a facturilor...

Reporter: Dar de exemplu la Ministerul Energiei, cei mai mulți bani, aproape 70% din buget, este de la investiţii!

Adrian Câciu: Nu, nu e aşa! Bun. Am clarificat acest lucru cu secretarul de stat care a fost prezent la ședința de guvern. Chiar am recomandat să vină să-i spunem cum să îşi gestioneze, să facă un pic de management al creditelor bugetare avute la dispoziție. Vă mulțumesc.

Reporter: A solicitat Ministerul Energiei suma de 1,3 miliarde de lei de la Ministerul Finanțelor?

Adrian Câciu: Toate aceste corespondențe au loc lunar și evident...

Reporter: Pentru plata datoriilor...

Adrian Câciu: Se cunoaște situația restanțelor. Nu era, din punctul meu de vedere, momentul să se mai reitereze printr-o adresă, pentru că, încă o dată, guvernul a venit cu încă un instrument în favoarea, dacă vreți, sau pentru a sprijini plata cu celeritate a acestor facturi. Aș avea o întrebare contrafactuală: și dacă nu veneam cu acest lucru, se schimba situația delay-ului pe plata furnizorilor? În niciun caz. Din contră, guvernul a încercat să identifice o nouă situație, o nouă posibilitate ca aceste facturi să fie plătite și se vor plăti! Restul, chiar nu am înțeles această îngrijorare, atâta timp cât până la urmă îţi facilitez să nu ai datorii.

Reporter: Când veți trimite acești bani către Ministerul Energiei?

Adrian Câciu: Creditele bugetare le pot deschide oricând, după ce apare această ordonanță în Monitorul Oficial.

Reporter: Se vor putea lua fonduri și din acel fond de solidaritate pentru plata datoriilor?

Adrian Câciu: Da, da. Deci rămâne mecanismul de alimentare din Fondul de tranziție. Acolo vedeți că avem și din taxele off-shore, da?, e combinat ca instrument de finanțare. Și s-a adăugat încă un instrument de finanțare.

Reporter: Referitor la reducerea numărului de consilieri a rămas și această măsură în ordonanța de urgență?

Adrian Câciu: Da, da.

Reporter: Câți consilieri sunt în acest moment și câți vor rămâne?

Adrian Câciu: Sunt în jur de 900 pe întreg aparatul, vorbim de administrația centrală. Înjumătățirea lor va fi de 450. Acum depinde și de posturile ocupate, că nu toate posturile sunt ocupate. Am discutat doar aritmetic modificarea actuală față de ceea ce prevedea legea inițială.

Reporter: Dumneavoastră câți consilieri aveți și la cine veți renunța?

Adrian Câciu: Șase consilieri. Avem o discuție și o analiză.

Reporter: Pe ce criterii?

Adrian Câciu: Criteriile sunt unele până la urmă și de performanță. Am, totuși, o vechime în zona aceasta de demnitate publică și cred că am văzut.... Dar va fi o discuție. Până la urmă sunt consilieri personali și aici nu cred că ar trebui să se supere nimeni. Este o discuție bazată pe elemente și de performanță, și de loialitate, de încredere, de profesionalism.

Reporter: Domnule ministru, o precizare, vă rog. Sunt mai multe instituții care, chiar și aseară, au început să facă achiziții. Dacă ne uităm, de exemplu, la Ministerul Cercetării, aseară la ora 19:00, s-au cumpărat șase telefoane pentru care a plătit ministerul 44.000 lei fără TVA. Se adaugă și licitațiile lansate pentru mașini și alte licitații care au fost făcute pe ultima sută de metri. Cum priviți aceste demersuri, în condițiile în care această ordonanță este în dezbatere de mai multă vreme?

Adrian Câciu: Cred că era necesară o ordonanță. Acesta e răspunsul meu și cred că e răspunsul pe care îl așteptați și dumneavoastră și, până la urmă, țara. Nu cred că e normal să se întâmple ceea ce spuneți, dar nu intru în detalii, că nu știu exact, pe fiecare ordonator de credite, de ce și cum. Dar eu cred că o mai bună chibzuință în folosirea banilor dumneavoastră e necesară.

Reporter: Era nevoie de ultimul tip de telefon mobil la un minister, domnule ministru? Au nevoie funcționarii să folosească cele mai performante telefoane? Dumneavoastră aveți cel mai performant telefon?

Adrian Câciu: Nu! Acesta este răspunsul legat de mine. Eu consider că nu asta rezolvă problemele de eficiență în actul de guvernare.

Reporter: Bună ziua! Explicați-mi, vă rog, nu am priceput foarte bine de unde luați banii, care este această nouă sursă de finanțare pentru decontarea banilor la energie, pentru că ministrul energiei spune că nu are în buget cele 1,3 miliarde lei. Înțeleg că le-a solicitat de la dumneavoastră...

Adrian Câciu: Are la dispoziție la momentul acesta 4,7 miliarde, se uită. Am discutat cu secretarul de stat. V-am spus, nu e o informație de interes...

Reporter: Dumnealui spune că a făcut solicitare către Ministerul de Finanțe...

Adrian Câciu: Am tot respectul pentru dumneavoastră. Am mai răspuns la această întrebare. Pe oameni nu cred că asta îi interesează, partea tehnică pe care o discutăm între noi, ca miniștri sau ca aparate tehnice. Pe oameni îi interesează în felul următor: 1. să fie facturile plătite la furnizori, 2. să fie facturile cu prețuri mici la cetățeni și la economie. Punct.

Reporter: Păi vin bani din Fondul de rezervă? Pentru că asta ne interesează pe noi.

Adrian Câciu: Nu! Sunt bani în bugetele ministerelor și am răspuns la această întrebare, nu mai revin asupra ei. Vă mulțumesc!

Reporter: Da, dar 82%, acum am verificat, din bugetul Ministerului Energiei este destinat investițiilor și proiectelor cu bani europeni și din PNRR. Are din restul, de până la 100%.... Se poate?

Adrian Câciu: Da, are din restul.

Reporter: Și la Ministerul Muncii există resurse?

Adrian Câciu: Dacă mai sunt și alte întrebări legate de alte subiecte, vă rog frumos.

Reporter: Dar de ce nu vreți să spuneți și despre Ministerul Muncii? Au făcut și ei solicitare pentru...

Adrian Câciu: Cred că am explicat destul de clar.

Reporter: Nu. Îmi pare rau!

Adrian Câciu: Și nu simt nevoia să mai repet. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Înțeleg că nu mai sunt alte întrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru, și vă mulțumesc încă o dată pentru prezență.

Adrian Câciu: Vă mulțumesc și eu!

Dan Cărbunaru: Dacă mai aveți alte întrebări legate de activitatea guvernului, înțeleg că nu. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență. Îi mulțumesc și colegului care ne ajută de fiecare dată cu interpretarea care ajunge la cetățenii care au nevoie de acest limbaj mimico-gestual, pentru a înțelege ce se întâmplă la Guvernul României. Vă mulțumesc încă o dată și dumneavoastră pentru prezență. O zi bună tuturor!

Public link

Please use the above public link if you want to share this noodl on another website.